Nulitatea actului juridic civil

CAPITOLUL I

CONSIDERAȚII INTRODUCTIVE PRIVIND

INSTITUȚIA NULITĂȚII

1.1 Noțiunea nulității și cadrul legal actual

Nulitatea actului juridic civil este subiectul general al prezentei lucrări. În legislația românească nu există o definiție legală a nulității actului juridic civil, ci doar un regim general al acesteia .

În literatura de specialitate nulitatea actului juridic civil cunoaște mai multe definiții parțiale, fiind un concept dificil de definit în totalitate . Astfel, prin nulitate se înțelege o sancțiune de drept civil, care suprimă, în măsura stabilită prin hotărâre judecătorească, efectele actului juridic, potrivnice scopului urmărit de dispozițiile legale referitoare la condițiile sale de validitate” . Deși această definiție reține esența nulității, ea imprimă în mod eronat un caracter judiciar al sancțiunii, în realitate aceasta fiind o sancțiune legală - opera legii. Într-o altă opinie, nulitatea este definită drept sancțiunea încălcării prin act juridic - încălcare la data când actul a fost făcut - a unei dispoziții a legii” . Această definiție este, de asemenea, incompletă, deoarece nu menționează normele a căror încălcare se sancționează cu nulitate, și anume normele ce reglementează condițiile de validitate a actului juridic .

Definiția care trebuie reținută pentru nulitatea actului juridic civil este acea sancțiune de drept civil care lipsește actul juridic civil de efectele contrării normelor juridice edictate pentru încheierea sa valabilă , în cazul în care legea nu prevede altfel.

Nulitatea este sancțiunea aplicabilă pentru nerespectarea exigențelor la încheierea valabilă a unui act juridic civil. Actul juridic lovit de nulitate își încetează existența, pierzându-și efectele juridice.În concluzie, se poate afirma că nulitatea actului juridic civil este sancțiunea ce intervine, dacă legea nu dispune altfel, în cazul în care, la încheierea actului juridic civil nu se respectă dispozițiile legale referitoare la condițiile de validitate ale actului juridic, astfel încât acel act nu va mai produce, în tot sau în parte, efecte juridice .

Trăsăturile nulității pot fi desprinse din această definiție, după cum urmează:

- nulitatea este o sancțiune de drept civil;

- nulitatea privește numai actele juridice, nu și faptele juridice;

- nulitatea nu intervine dacă, deși la încheierea actului juridic este încălcată o condiție de valabilitate, printr-o normă specială se dispune altfel. Codul civil republicat prevede expres și alte sancțiuni care pot interveni pentru nerespectarea cerințelor de valabilitate ale unui act juridic și care, spre deosebire de nulitate, se caracterizează prin menținerea sau salvgardarea relației dintre părți - este vorba de adaptarea contractului în caz de eroare (art. 1213 Cod civil republicat), reducerea prestațiilor în caz de leziune, daune-interese și reducerea prestațiilor în caz de violență și dol (art. 1222 și art. 1247 Cod civil republicat).

- nulitatea actului juridic civil se aplică atunci când sunt încălcate normele juridice care reglementează condițiile fond și formă ale acestuia;

- nulitatea constă în lipsirea actului juridic de efectele care contravin dispozițiilor legale edictate pentru încheierea valabilă a acestuia; prin urmare, nulitatea nu privește întotdeauna actul juridic în întregul său;

- momentul în care se apreciază conformitatea actului juridic cu legea este momentul încheierii sale;

- nulitatea lipsește actul juridic numai de acele efecte care contravin scopului urmărit de dispoziția sau dispozițiile legale încălcate.