Răspunderea Juridică

ÎNTODUCERE

Respectarea normelor de drept nu se revendică unor exigenţe abstracte. Ea se legitimează în cerinţe social obiective, legate de asigurarea unei conştiinţe de respectare a valorilor, de evitare a faptelor antisociale care afectează relaţiile inter umane şi viaţa socială. Starea de ordine în desfăşurarea raporturilor sociale, ce rezultă din atitudinea de respectare a legilor se mai numeşte legalitate. In orice organizaţie statală respectarea normelor juridice ocupă un loc important. Aceasta se datorează faptului că numai o atitudine serioasă faşă de ordinea legală şi temerea de a suporta constrângerea poate asigura o bună funcţionare a aparatului de stat, dezvoltarea normală a relaţiilor sociale, evitarea pericolului ce poate pune în nesiguranţă viaţa, sănătatea sau proprietatea persoanei. O dată cu apariţia, apoi dezvoltarea orânduirii statale s-a ivit şi problema respectării drepturilor, libertăţilor şi intereselor persoanelor ce constituie societatea în cauză.

Apărarea celor mai importante valori sociale constituie o problemă strigentă şi preocupă statele atât pe plan intern cât şi pe plan internaţional. Pentru buna stabilitate şi dezvoltare a relaţiilor sociale într-o comunitate statală orice subiect de drept are obligaţia de a respecta normele juridice existente. Insă persoana admite şi samovolnicia săvârşind unele acţiuni ilegale în mod conştient sau sub o anumită presiune exterioară. De aceia legiuitorul instituie unele prevederi legale, ce redau împrejurările când o persoană aflându-se în faţa unui pericol acţionează cu conştiinţă, dar fără vinovăţie, încălcând norme juridice, însă prin acţiunile sale nu săvârşeşte o faptă antisocială. Ea acţionează în aşa mod pentru a înlătura pericolul existent ce ameninţă drepturile. interesele. proprietatea sa. precum şi evitarea survenirii unui pericol cu un grad mai sporit. Când persoana se află se aftă în faţa unui pericol, ne având alt. mijloc de apărare, încalcă normele juridice, săvârşind prin aceasta o faptă antisocială, însă persoana în cauză na are intenţia de a încălca legea, ea acţionează astfel în scop de a se apăra. Astfel legiuitorul pentru a apăra persoana dată de aplicarea unei sancţiuni ilegale, lipsite de orice fundament juridic, a întărit prin lege cauze de eliberare de răspundere juridică.

Problema cauzelor exoneratorii de răspundere juridică îşi are puncte de reper în mai multe domenii, referindu-se la toate ramurile din sistemul de drept. Dat faptul că volumul tezei nu ne permite de a dezvălui cauzele ce înlătură răspunderea juridică în toate domeniile dreptului, teza va fi axată pe dezvăluirea cauzelor ce exonerează persoana de la răspunderea juridică penală.

Tema propusă este de o mare importanţă şi actualitate. Actualitatea temei este condiţionată de faptul că dezvoltarea societăţii, construirea statului de drept, efectuarea reformei juridice necesită noi investigaţii, noi modalităţi de abordare a problemelor teoretice, precum şi din dreptul oricărei persoane la viaţă, sănătate, libertate personală, drepturi consfinţite în legea fundamentală - Constituţia Republicii Moldova.

Ţinând seama de actualitatea temei şi caracterul multilateral al problemei în cauză, scopul prezentei lucrări constă în relevarea împrejurărilor, care prin conţinutul lor exonerează persoana vinovată de răspunderea juridică, în realizarea acestui scop ne propunem următoarele obiective:

1 studierea conceptului răspunderii juridice, caracterizarea principiilor şi subiecţilor răspunderii juridice

3 analiza condiţiilor (temeiurilor) răspunderii juridice

4 modalităţile răspunderii juridice şi relevarea condiţiilor care trebuiesc întrunite pentru înlăturarea răspunderii juridice

Lucrarea este concepută ca o îmbinare organică a sintezei, în baza cercetărilor efectuate anterior de alţi cercetători. Având o importanţă cardinală problema cauzelor exoneratorii de răspundere juridică constituie o problemă de studiu a savanţilor din diferite domenii ale ştiinţelor juridice. Pentru elucidarea temei şi scopului propus au fost studiate o serie de monografii atât ale savanţilor din Republica Moldova, cât şi a savanţilor de peste hotare, cu precădere a savanţilor din România şi Republica Federativă Rusă. Au fost folosite monografii ce ţin de ştiinţa teoriei generale a dreptului, precum şi lucrări speciale, cu referinţă detaliată a răspunderii juridice.