Spionajul în Legislația Penală

INTRODUCERE

Actualitatea temei: Spionajul este o infrcțiune care nu poate fi ignorată. Considerată cea mai veche meserie din lume, este o infracțiune reglemetată în toate statele lumii, fiind văzută ca o faptă ce reprezintă o mare amenințare la adresa siguranței naționale și internaționale.

Spionajul este o infracțiune asociată cu divulgarea secretului de stat unui stat srăin, trecerea de partea dușmanului, uzurparea puterii de stat și alte fapte incriminate în legislație. În pofida sancțiunilor prevăzute de lgislație, numărul persoanelor care o practică nu a fost redus.

Sistemul nostru de drept a adoptat concepția moralistă asupra dreptului care susține că justiția se realizează prin drept și morală. Mircea Djuvara scria că ’’Morala are ca obiect aprecierea faptelor interne de conștiință a intențiilor omenești, pe cînd dreptul are ca obiect aprecierea faptelor externe ale persoanelor, în relațiile lor cu alte persoane.'' Morala apare și ca un criteriu de verificare a corespondenței dreptului pozitiv cu dreptatea, dreptul pozitiv trebuind să se construiască în temeiul unor scopuri morale, normele juridice care contrazic principiile morale fiind injuste ( lex injusta non est lex).

Spionajul, considerat cea mai veche profesie din lume , se fundamentează pe o deosebită, importanță dobîndită secole la rînd un exemplu de netăgăduit în această privință îl reprezintă destrămarea imperiului sovietic și căderea precipitată a regimurilor comuniste din Europa de Sud Est. Certătătorii din diferite epoci au întreprins numeroase încercări de a defini clar și amplu noțiunea și scopul spionajului care ar cuprinde trăsăturile ei cracteristice indiferență, caracterul sistematic. Cum s-a dovedit , definirea spionajului este o speță forte complictă, datorită schimbării periodice a atitudinii societății față de cea mai veche profesie din lume care este reglementată în toate statele lumii dar totodată și invizibilă pentru cei care o practică. Pînă în prezent în literatura de specialitate nu exista o unitate de viziuni cu privire la definirea infracțiunii de spionaj. Nici legislațiile statelor straine nu conțin reglementări juridice clare care ar defini spionajul, sancțiunile aplicate pentru săvîrșirea infracțiunii, și scopurile acestuia.

După prăbușirea Imperiului Sovietic și adoptarea Declarației de Independență de către Republica Moldova la 27 august 1991, infracțiunii de spionaj nu i sa acordat practic nici o atenție, deși în Codul Penal al RM este prevăzută răspunderea pentru sustragerea sau culegerea de informații ce constituie secret de stat. Însă o deosebită atenție a acordat infracțiunii de spionaj doctrina.

Actualitatea temei investigate se fundamentează pe importanța deosebită pe care a căpătat-o această infracțiune în ultimii ani, astfel încît conoașterea îndeaproape a acesteia este utilă în prezenta societate. Se poate deci anticipa că scopul principal al lucrări de față este tocmai acela de a prezenta publicului intersat date cît mai exacte și interesante privnd activitatea agenților de informații de la presupusa lor apariție și pînă în prezent, a împlinirilor și a deziluziilor acelora care au fost chemați să slujească cu abnegație și onoare țara chiar dacă era inamică. Totodată la nivel național și internațional infracțiunea de spionaj nu este mediatizată sau analizată în comparație cu alte componențe de infracțiune.

Obiectul cercetării îl reprezintă problemele în sfera dreptului penal privind lupta infracțiunilor cotra securității statului.

Importanța cercetării științifice realizate este determinată de ineficiența măsurilor aplicate la nivel național și internațional pentru prevenirea și combaterea infracțiunii de spionaj, precum și de necesitatea studierii experienței statelor străine în domeniul combaterii acestei infractiuni, întru identificarea măsurilor eficiente de prevenire și combatere a spionajului la nivel național.

Actualitatea temei abordate este condițonată de faptul că la noi în țară nu au fos întreprinse încercări de a efectua o analiză amplă a infracțiunii de spionaj, elaborate de către savanți din diferite perioade, a cauzelor și condițiilor care contribuie la răspunderea pentru fapta săvîrșită, precum și la elaborarea masurilor necesare pentru prevenirea și combaterea spionajului la nivel internațional. În acest context, sunt importante studiile științifice întreprinse, prin care a fost investigată infracțiunea de spionaj în vederea perfectării cadrului normativ și elaborarea măsurilor de prevenire și contracarare. Printre autorii care au investigat sub diferite aspecte tema abordată, realizînd mai multe cercetări științifice în acest domeniu, menționez: Alexe V, Borovieka V. P., Corut P., Dezmaretz G., Ficeag B., Garz F., Ostrovski V, Hoy C., Payne R., Popov D., Simion T., Stefanescu P., Suvorov V., Volkman E., Wolton T., Brestoiu H., Tabacu C., Ștefãnescu P., Pelin M., Salinger P., Laurent E., Fontaine A., Jeffrey T. Richelson, Г.З. Анашкин, А.Е. Беляев, Д.И. Богатиков, И.А. Бушуев, В.А. Владимиров, А.С. Горелик, П.И. Гришаев, П.Ф. Гришанин, СВ. Дьяков, Л. Д. Ермакова, А.Э. Жалинский, Н.И. Загородников, Б.В. Здравомыслов, А.Н. Игнатов, А.А. Игнатьев, М.П. Карпушин, В.Ф. Кириченко, B.C. Клягин, Т.А. Костарева, В.И. Курляндский, В.М. Лебедев, В.В. Лунеев, М.П. Михайлов, А.В. Наумов, В.В. Сверчков, Н.Н. Смирнова, Е.А. Смирнов, Ю.В. Солопанов, etc.

Scopul și obiectivele lucrării. Scopul lucrării constă în efectuarea unor cercetări științifice ample juridice și istorice a spionajului, elaborarea propunerilor legislative în vederea perfecționării normelor, care prevăd răspunderea pentru savîrșirea infracțiunii de spionaj, stabilirea particularităților și legităților fenomenelor cercetate în vederea fundamentării unui sistem eficient de prevenire și combatere a acesteia.