Studiul privind folosirea apelor uzate după epurare

Licență
8/10 (1 vot)
Domeniu: Ecologie
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 44 în total
Cuvinte : 7569
Mărime: 2.59MB (arhivat)
Publicat de: Amedeu Apostol
Puncte necesare: 10
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Narcis Birsan
MINISTERUL EDUCAŢIEINAȚIONALE UNIVERSITATEA “VASILE ALECSANDRI” din BACĂU FACULTATEA de INGINERIE

Cuprins

  1. Introducere 4
  2. CAPITOLUL 1. ASPECTE GENERALE ALE APELOR UZATE ORĂŞENEŞTI 5
  3. 1.1 Proprietăţi ale apelor uzate 6
  4. 1.2 Procedee şi tehnici de epurare ale apelor uzate 8
  5. 1.2.1 Epurarea fizico-mecanică (primară) 8
  6. 1.2.2 Epurarea biologică 12
  7. 1.2.3 Epurarea chimică 13
  8. 1.3 Procedee şi tehnici de reutilizare a apei uzate după epurare 14
  9. 1.3.1. Importanţa şi domenii de utilizare a apei uzate 15
  10. 1.3.2. Valorificarea apelor epurate prin irigare 15
  11. CAPITOLUL 2 LEGISLAŢIE CARE REGLEMENTEAZĂ DOMENIUL EPURĂRI APELOR UZATE ŞI AL UTILIZĂRII ACESTORA DUPĂ EPURARE 17
  12. CAPITOLUL 3. STUDIUL DE CAZ – POSIBILITĂŢI DE UTILIZARE A APEI UZATE DUPĂ EPURARE 21
  13. 3.1 Staţia de epurare din Municipiul Moineşti 22
  14. 3.1.1 Descrierea procedeelor şi tehnicilor folosite pentru epurarea apelor uzate din municipiul Moinești 23
  15. 3.2 Indicatori de calitate ai apei uzate din cadrul staţiei de epurare Moineşti 30
  16. 3.3. Folosirea apei uzate după epurare în cadrul staţiei de epurare din municipiul Moineşti 33
  17. 3.3.1 Posibilităţi de irigare cu apă uzată după epurare a terenurilor 33
  18. CAPITOLUL 4. ASPECTE DE MEDIU GENERATE DE EVACUAREA APELOR UZATE DE STAŢIA DE EPURARE A MUNICIPIULUI MOINEŞTI 39
  19. 4.1 Lista aspectelor de mediu 39
  20. CAPITOLUL 5. EVALUAREA IMPACTULUI ECOLOGIC AL STAȚIEI DE EPURARE DIN MUNICIPIUL MOINEȘTI, ASUPRA MEDIULUI 41

Extras din licență

Introducere

Prin poluare apelor inţelegem modificarea componentelor naturale prin prezenţa unor componente stăine, numite poluanţi, ca urmare a activităţii omului şi care provoacă prin natural lor efecte nocive asupra sănătăţii şi mediului.

Prin această definiţie se constată ca cea mai mare responsabilitate pentru poluarea mediului înconjurător o poartă omul, poluarea fiind consecinţa activităţii mai ales social – economice a acestuia.

Poluarea mediului a apărut odată cu omul, dar s-a dezvoltat şi s-a diversificat pe măsura evoluţiei societăţii umane, ajungând astăzi una dintre importantele preocupări ale specialiştilor din diferite domenii ale ştiinţei şi tehnicii, ale statelor şi guvernelor, ale întregii populaţii a pământului. Aceasta pentru că pericolul de poluare a crescut şi creşte de la o zi la alta, impunând măsuri urgente pe un plan naţional şi internaţional, , în spiritul ideilor pentru combaterea poluării.

Pentru diminuarea poluării apelor se realizează prin măsuri ce urmăresc prevenirea poluării apelor. Pentru diverse activităţi sociale şi pentru multe ramuri industriale, modalitatea cea mai eficientă de combatere şi limitare a poluării este epurarea apelor uzate în staţii de epurare înainte de evacuare.

Obiectivul epurării apelor uzate îl constituie eliminarea, suspensiilor solide, eliminarea substanţelor toxice, a microorganismelor, etc. Apele epurate necorespunzător sau apele neepurate poate prejudicia sănătatea publică precum şi mediul înconjurător.

CAPITOLUL 1. ASPECTE GENERALE ALE APELOR UZATE ORĂŞENEŞTI

Prin termenul de ape uzate orăşeneşti se înţelege amestecul de ape menajere, industriale, de drenaj şi de suprafaţă. Pe langa apele uzate menajere se mai strang prin sisteme de canalizare şi ape uzate cum ar fi:

- Ape meteorice;

- Ape de suprafaţă;

- Ape uzate de la unităţi agricole;

- Ape subterane din desecări naturale sau artificiale.

Majoritatea apelor prezentate mai sus sunt curate şi pot fi evacuate în emisar fară a fi epurate şi amestecul lor cu apele uzate uşurează epurarea acestora. Cele mai mari cantităţi se apă sunt furnizate de fenomenele meteorologice, de apele de suprafaţă şi ape subterane.

1.1 Proprietăţi ale apelor uzate

Apele uzate sunt clasificate ca fiind, ape uzate menajere şi industriale în funcţie de compoziţia caracteristicilor fizico-chimice particulare, raportat la numărul de locuitori, pe zi.

Apele uzate sunt rezultate din anumite activităţi ale oamenilor, mai exact din satisfacera nevoilor gospodăreşti a locuinţelor, a centrelor populate şi alte activităţilor industriale.

Prorietăţile apelor uzate:

- Turbiditate;

- Culoare;

- Miros;

- Temperatură;

- Materii solide în suspensii;

- CBO;

- CCO;

- Oxigen dizolvat;

- Grăsimi şi ulei;

- Aciditate;

- Alcalinitate (pH).

a) Turbiditate

Turbiditatea apelor uzate este dată de particulele foarte fine aflate în suspensie, care nu sedimentează în timp. Analizele de laborator se exprimă în grade de turbitate.,

b) Culoare

Culoarea apelor uzate este deobicei gri deschis, iar culoarea gri închis indică începutul procesului de fermentare a materiilor organice existente în aceste ape.

c) Miros

Apele uzate au un miros specific care indică, faptul că materia organica din acea apă uzată au intrat in procesul de descompunere, sau prezenţa unor substanţe chimice aduse de apele industriale.

d) Temperatura

Temperatura apelor uzate influenţează aproape toate reacţiile fizice şi biochimice, care au loc în procesul de epurare. Temperatura se menţine constantă pana in staţia de epurare.

e) Materii solide în suspensie

Materiile solide în suspensie prezintă caracteristici importante care servesc la stabilirea eficienţei procesului de epurare în diferite etape. Materiile solide în suspensie, la rândul lor, pot fi separabile prin decantare şi materii coloidale.

Preview document

Studiul privind folosirea apelor uzate după epurare - Pagina 1
Studiul privind folosirea apelor uzate după epurare - Pagina 2
Studiul privind folosirea apelor uzate după epurare - Pagina 3
Studiul privind folosirea apelor uzate după epurare - Pagina 4
Studiul privind folosirea apelor uzate după epurare - Pagina 5
Studiul privind folosirea apelor uzate după epurare - Pagina 6
Studiul privind folosirea apelor uzate după epurare - Pagina 7
Studiul privind folosirea apelor uzate după epurare - Pagina 8
Studiul privind folosirea apelor uzate după epurare - Pagina 9
Studiul privind folosirea apelor uzate după epurare - Pagina 10
Studiul privind folosirea apelor uzate după epurare - Pagina 11
Studiul privind folosirea apelor uzate după epurare - Pagina 12
Studiul privind folosirea apelor uzate după epurare - Pagina 13
Studiul privind folosirea apelor uzate după epurare - Pagina 14
Studiul privind folosirea apelor uzate după epurare - Pagina 15
Studiul privind folosirea apelor uzate după epurare - Pagina 16
Studiul privind folosirea apelor uzate după epurare - Pagina 17
Studiul privind folosirea apelor uzate după epurare - Pagina 18
Studiul privind folosirea apelor uzate după epurare - Pagina 19
Studiul privind folosirea apelor uzate după epurare - Pagina 20
Studiul privind folosirea apelor uzate după epurare - Pagina 21
Studiul privind folosirea apelor uzate după epurare - Pagina 22
Studiul privind folosirea apelor uzate după epurare - Pagina 23
Studiul privind folosirea apelor uzate după epurare - Pagina 24
Studiul privind folosirea apelor uzate după epurare - Pagina 25
Studiul privind folosirea apelor uzate după epurare - Pagina 26
Studiul privind folosirea apelor uzate după epurare - Pagina 27
Studiul privind folosirea apelor uzate după epurare - Pagina 28
Studiul privind folosirea apelor uzate după epurare - Pagina 29
Studiul privind folosirea apelor uzate după epurare - Pagina 30
Studiul privind folosirea apelor uzate după epurare - Pagina 31
Studiul privind folosirea apelor uzate după epurare - Pagina 32
Studiul privind folosirea apelor uzate după epurare - Pagina 33
Studiul privind folosirea apelor uzate după epurare - Pagina 34
Studiul privind folosirea apelor uzate după epurare - Pagina 35
Studiul privind folosirea apelor uzate după epurare - Pagina 36
Studiul privind folosirea apelor uzate după epurare - Pagina 37
Studiul privind folosirea apelor uzate după epurare - Pagina 38
Studiul privind folosirea apelor uzate după epurare - Pagina 39
Studiul privind folosirea apelor uzate după epurare - Pagina 40
Studiul privind folosirea apelor uzate după epurare - Pagina 41
Studiul privind folosirea apelor uzate după epurare - Pagina 42
Studiul privind folosirea apelor uzate după epurare - Pagina 43
Studiul privind folosirea apelor uzate după epurare - Pagina 44

Conținut arhivă zip

  • Studiul privind folosirea apelor uzate dupa epurare.docx

Alții au mai descărcat și

Studiul Privind Impactul Asupra Mediului a unei Amenajări Hidrotehnice

CAPITOLUL 1 INTRODUCERE 1.1 Circuitul apei în natură Circuitul apei în natură a fost descoperit, sau măcar intuit, foarte devreme în istoria...

Gestiunea fenomenelor de poluare accidentală a resurselor de apă

MEMORIU JUSTIFICATIV Din cele mai vechi timpuri omul a încercat sa modifice mediul înconjurător pentru satisfacerea nevoilor sale vitale de hrană...

Studii Privind Procedee și Instalații pentru Epurarea Apelor Uzate Menajere

CAP.I. INTRODUCERE I.1 Poluarea mediului înconjurător Definită mai pe larg, poluarea reprezintă modificarea componentelor naturale ale mediului...

Managementul apelor din România

INTRODUCERE ”Apa este dimensiunea ecologică fundamentală a existenţei…” (Ion Pachia-Tatomirescu (1947)) Apa este elementul determinant şi...

Evaluarea impactului asupra mediului pentru investiția extinderea rețelei de alimentare cu apă în localitățile Putna și Ivancesti, Județul Vrancea

INTRODUCERE Prin evaluarea Impactului asupra Mediului (EIM) se ințelege identificarea, predicţia şi evaluarea impactului pe care îl are un anumit...

Studii și Cercetări Privind Epurarea Apelor Uzate Industriale în Stații de Epurare de Capacitate Mică

Introducere În ţara noastră se desfăşoară în prezent acţiunea de protecţie a calităţii surselor de apă, organizată în baza legilor în vigoare....

Apa și Viața

1. Introducere Apa - sursă de viaţă şi bunăstare Apa este necesară pentru menţinerea vieţii şi a oricărei activităţi umane. Calitatea vieţii,...

Amenjarea hidrotehnică a râului Drăgan-Iad

Etapa I I.Date generale 1.1 Denumirea societăţii : S.C HIDROELECTRICA SA - SUCURSALA HIDROCENTRALE ORADEA 1.2 Amplasarea Punctul de lucru se...

Te-ar putea interesa și

Studii privind poluarea apelor de suprafață în zonele cu activități petroliere

1.1 Aspecte generale Apa, componenta esentiala a biosferei, reprezinta circa 1,4 miliarde km³, din care circa 97% este apa marilor si a oceanelor....

PNDR instrument de finanțare al economiei rurale românești

Introducere Sprijinul prevazut prin Axa 3 vizeaza incurajarea diversificarii economiei rurale si imbunatatirea calitatii vietii din spatiul rural....

Poluarea apelor și implicațiile acesteia

CAPITOLUL I POLUAREA APELOR SI IMPLICATIILE ACESTEIA 1.Notiuni generale Ca resursa naturala esentiala desfasurarii tuturor proceselor biologice...

Valorificări ale Reziduurilor Solide Organice în Agricultură și Silvicultură

1.UTILIZAREA NĂMOLURILOR DE LA STAŢIILE DE EPURARE A APELOR UZATE ŞI A GUNOIULUI DE GRAJD Fertilitatea solului este detreminată de...

Studiu de Impact

1.1 Titularul activităţii: Denumirea societăţii: Staţia de epurare a oraşului Vatra Dornei. Adresa: Strada Chilia 1.2. Amplasament: Staţia de...

Reciclarea deșeurilor solide

1. PROBLEMA DEŞEURILOR SUB ASPECT ECONOMIC ŞI ECOLOGIC Deşeurile apar ca rezultat al activităţii omului, iar reciclarea, tratarea şi depozitarea...

Aplicații industriale ale chitosanului

Introducere Apele uzate, principala sursă de poluare a apelor naturale, prin evacuarea acestora in receptori. Aceste ape rezultate după folosirea...

Ai nevoie de altceva?