Controlul financiar de stat și combaterea evaziunii fiscale

Introducere

Societatea contemporană se confruntă cu o serie de probleme de natură economică şi financiară, care mai de care mai serioase. Dintre acestea, evaziunea fiscală pare a fi fenomenul cu implicaţiile cele mai mari atât pe plan economic cât şi pe plan social.

Prezenta lucrare a fost concepută în vederea înţelegerii acestui subiect, care pe lângă faptul că este des întâlnit, pe atât de greu este de interpretat şi de analizat. Evaziunea fiscală este o temă foarte sensibilă în ceea ce priveşte dezvoltarea sănătoasă a unui stat democratic. Acest lucru este evidenţiat de însăşi efectele negative înregistrate asupra tuturor domeniilor: economic, politic, cutural, etc.

În prezent se vorbeşte tot mai mult despre cum ar putea influenţa fenomenul evazionist securitatea naţională. În acest sens, economia subterană, din cauza unui nivel al fiscalităţii ridicat, a înregistrat un real progres, în ultima perioadă, prin fondurile obţinute în mod fraudulos prin evaziune fiscală. Personajele acestui tip de economie, vor putea ajunge astfel în situaţia de a crea acele tabere de presiune în vederea influenţării legislativului în momentul în care acesta este gata de a emite noi acte normative.

Complexitatea acestei teme necesită o cercetare amplă atât la nivel mondial cât şi la nivel naţional. În susţinerea celor amintite anterior, motivaţia principală în contextul actual, constă în faptul că, evaziunea fiscală reprezintă o piedică mai mare sau mai mică, în evoluţia fiecărui stat. Raportându-ne la ţara noastră, care de altfel este subiectul acestei teze, putem spune că trecerea României la o economie de piaţă de la o economie planificată a condus la un mediu care a favorizat apariţia şi dezvoltarea aşa numitei economii subterane.

Scopul pentru care a fost creată această lucrare are în vedere: cercetarea şi înţelegerea în primul rând, a problematicilor teoretice referitoare la fenomenul de evaziune fiscală, apoi studierea cauzelor şi a impactului negativ înregistrat asupra întregii economii şi nu numai, iar în ultimul rând, analiza întregului sistem fiscal al României precum şi evidenţierea principalelor metode de combatere. Pentru a ne forma o imagine mai clară a celor subliniate anterior, lucrarea este structurată pe trei capitole, plus concluzii.

În primul capitol sunt prezentate elemente de natură pur teoretică: ce este evaziunea fiscală, formele şi modalităţi de manifestare.

În cel de-al doilea capitol sunt enumerate şi analizate cauzele, efectele fenomenului, dar şi principalele metode de combatere a acestuia.

În capitolul al treilea s-a realizat o cercetarea a impactului pe care evaziunea fiscală îl are asupra bugetului consolidat al statului. S-a apelat la datele care au marcat în ultimii ani, atât evoluţia impozitelor directe, cât şi a celor indirecte.

Capitolul 1. Fenomenul de evaziune fiscală

1.1 Noţiunea şi formele evaziunii fiscale

Încă din vechi timpuri, indivizii au fost tentaţi să-şi minimizeze datoriile fiscale în acest scop folosind o varietate de metode. De-a lungul timpului, excesivitatea presiunii fiscale ce s-a manifestat asupra substanţei impozabile a determinat dispariţia acesteia, ştiindu-se deja că „impozitul omoară impozitul”1. Ca o regulă generală se poate constata faptul că, de obicei, contribuabilii au intenţia de a-şi satisface propriile interese în favoarea interesului general al societăţii. În cadrul actual al economiei de piaţă, organele financiare responsabile se confruntă cu o multitudine de probleme de ordin fiscal, iar dintre toate acestea, cea mai importantă face referire la evaziunea fiscală.

Acest fenomen, în România este reglementat prin intermediul Legii nr.87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale. Articolul nr.12 defineşte evaziunea fiscală ca fiind “sustragerea prin orice mijloace de la impunerea sau de la plata impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor fondurilor speciale de către persoanele fizice şi persoanele juridice române sau străine, denumite în cuprinsul legii contribuabili”.

Ulterior, Legea nr.87/1994 a fost abrogată şi înlocuită de Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. De remarcat este faptul că această ultimă lege nu mai oferă o definiţie clară a acestui fenomen, ci stabileşte faptele ce pot reprezenta infracţiuni referitoare la evaziunea fiscală.

Profesorul Oreste Atanasiu defineşte evaziunea fiscală ca fiind “totalitatea procedeelor licite şi ilicite cu ajutorul cărora cei interesaţi se sustrag, total sau în parte averea lor, obligaţiunilor stabilite prin legile fiscale”3. O altă definiţie este dată de către doctrina financiară. Aceasta încadrează evaziunea fiscală ca fiind “ansamblul sustragerilor intenţionate de la obligaţiile fiscale, comise nu prin încălcarea directă a legii, ci prin eludarea, prin ocolirea ei cu ajutorul unor acte simulate şi numai aparent reale”4.