Cuprins
- Cap. 1 Tema proiectului 4
- Cap. 2 Obiectivul proiectat 5
- 2.1. Denumirea obictivului proiectat 5
- 2.1.1. Scurt istoric 5
- 2.1.2. Memoriu justificativ 5
- 2.2. Capacitatea de productie 7
- 2.3. Profilul de productie pe sortimente sau grupe de sortimente 7
- 2.4. Soiuri de struguri pentru vinurile rosi de calitate superioara si particularitatile de cultura ale acestora 12
- 2.4.1. Feteasca neagra 12
- 2.4.2. Cabernet-Sauvignon 12
- 2.4.4. Merlot 14
- 2.4.5. Podgoria Minis 14
- 2.5. Justificarea necesitatii si oportunitatii realizarii productiei proiectate 17
- Cap. 3 Elemente de inginerie tehnologica 21
- 3.1. Analiza comparativa a tehnologiilor existente pe plan mondial pentru realizarea productiei proiectate 21
- 3.2. Factori care conditioneaza productia si calitatea vinurilor 25
- 3.2.1. Factori intrinseci 25
- 3.2.2. Factori extrinseci 25
- 3.3. Alegerea si descrierea schemei tehnologice adaptate in analiza factorilor care influenteaza productia 29
- 3.3.1. Schema tehnologica de producerea vinurilor rosi de calitate superioara 29
- Descrierea operatilor 30
- 3.3.2. Stabilirea perioadei optime de recoltare 30
- 3.3.3. Recoltarea si transportul strugurilor 31
- 3.3.4. Receptia calitativa si cantitativa a strugurilor 32
- 3.3.5. Tehnologia obtinerii mustului din struguri 32
- 3.3.6. Sulfitarea mustuieli 33
- 3.3.7. Ravacirea 34
- 3.3.8. Limpezirea musturilor 35
- 3.3.9. Presarea 36
- 3.3.10. Fermentarea mustului 36
- 3.3.11. Sistarea fermentatiei 45
- 3.3.12. Tragerea vinului de pe drojdie 46
- 3.3.13. Maturarea vinului 47
- 3.4. Principalele caracteristici ale materiilor prime, materiilor auxiliare, ambalaje si ale produsului finit 48
- 3.4.1. Principalele caracteristici ale materiilor prime 48
- 3.4.2. Principalele caracteristici ale materiilor auxiliare 55
- 3.4.3. Materiale folosite la depozitare, ambalare şi etichetare 60
- 3.4.4. Principalele caracteristici ale produsului finit 65
- 3.5. Schema controlului fabricaţiei pe faze şi operaţii 77
- Cap. 4 Calculul randamentului de productie 79
- 4.1. Bilant de materiale 79
- 4.2. Calculul randamentului de productie 87
- 4.2.1. Randamentul 87
- 4.2.2. Consumurile specifice 87
- Cap. 5 Bilant termic 89
- 5.1. caldura iniţială a mustului 89
- 5.2. Cantitatea de căldură degajată din reacţii biochimice 90
- 5.3. Cantitatea de căldură pierdută prin degajarea dioxidului de carbon 91
- Cap. 6 Utilaje tehnologice si de transport 98
- 6.1. Calculul hidraulic al conductelor şi pompelor 98
- 6.2. Calculul utilajelor 99
- Lista utilajelor 112
- Cap. 7 Norme de protectia munci 113
- Cap. 8 Calculul eficientei economice 117
- 8.1. Valoarea utilajelor ce necesită montaj 117
- 8.2. Cheltuieli cu dotarea spatiilor anexe 118
- 8.3. Lista consumului de materie primă şi auxiliară 118
- 8.4. Lista consumului de utilităţi 119
- 8.5. Cheltuieli cu personal 120
- 8.6. Determinarea costului produsului 121
- 8.7. Calculul unor indicatori sintetici de eficientă 123
- Bibliografie 125
Extras din licență
Cap. 1 Tema proiectului
Proiectarea unei unitati de vinificatie in vederea obtinerii vinurilor rosi seci de calitate superioara, avand urmatoarele date initiale:
Capacitate de productie este de 280 de vagoane
Se lucreaza 10 ore pe zi (lucru in campanie)
Fermentatia alcoolica dureaza 16 zile
Campania dureaza 17 de zile
Cap. 2 Obiectivul proiectat
2.1. Denumirea obictivului proiectat
Se urmareste obtinerea vinului rosu de calitate superioara, din strugurii soiurilor Fetească neagră, Cabernet-Sauvignon, Pinot Noir, Merlot, in arealul geografic al podgoriei Tarnavelor, judetul Alba.
2.1.1. Scurt istoric
Legenda vinului
Legenda grecească povăţuieşte despre faptul descoperirii viţei de vie de către păstorul Estafilos, care, pornindu-se în căutarea oii rătăcite, a dat de ea mâncând frunze de viţă de vie. Păstorul a strâns câteva fructe de pe pomuşorul necunoscut şi le-a dus stăpânului său Oinos, care a scurs sucul din ele. Cu timpul sucul devenea tot mai aromat şi, în aşa fel, a fost obţinut vinul.
În Persia există legenda sa despre apariţia viţei de vie şi a vinului, care povăţuieşte despre regele Djamşed. Odată, odihnindu-se la umbra unui pom şi urmărid procesul de învăţare a arcaşilor săi, Djamşed a atras atenţia la o pasăre ce se zbătea în gura unui şarpe uriaş. Prin ordonul său, cu numai o înpuşcătură, şarpele a fost doborât. Pasărea, scăpând din aripile morţii, a zburat către rege, şi ca semn de mulţumire a scăpat din cioc câteva seminţe în faţa lui, care curând au dat lăstari. Peste un timp lăstarii s-au transformat în nişte arbuşti care au dat o roadă bogată de fructe necunoscute până atunci. Regele Djamşed adora sucul obţinut din fructele necunoscute, dar odată i-au adus sucul, care deja era în stare de fermentaţie. El a fost supărat pe gustul acru şi a comandat să-l ascundă undeva mai departe. Au trecut câteva luni... O sclavă frumoasă, adorata regelui, avea dureri de cap puternice şi şi-a dorit moartea, după câteva zile nedormite. Găsind sticla cu sucul respins de rege, a băut-o. Desigur, ea a căzut fără cunoştinţă, după ce a dormit câteva zile. Când s-a trezit, se simţea sănătoasă. Vestea despre lecuirea stranie dar minunată a ajuns la rege şi el a numit sucul fermentat a fructelor de pe arbuştii crescuţi "Licoarea regală". Astfel a apărut vinul...
2.1.2. Memoriu justificativ
Am ales acest proiect deoarece vinul este considerat un aliment valoros în industria alimentară. Are numeroase calităţi terapeutice cum ar fi aceea de a combate bolile cardiovasculare în proporţie de până la 30%, combate hipertensiunea şi previne unele forme de cancer, ajută digestia şi poate trata infecţii intestinale. Oamenii de ştiinţă au demonstrat că 250-300 de mililitri de vin roşu consumaţi zilnic stimulează producerea sucului gastric şi întreţine un apetit sănătos.
De asemenea, vinul roşu facilitează transportul elementelor nutritive de-a lungul peretelui intestinal, uşurează astfel şi digestia alimentelor mai grele. Asociat cu mâncare, alcoolul din vin e absorbit lent şi doar în mică parte în sânge, ficatul având astfel timp să-l prelucreze.Cu toate că nu este un antimicrobian, vinul are efect profilactic în cazul unor infecţii intestinale. E un bun remediu împotriva diabetului, anorexiei, aterosclerozei, a afecţiunilor pulmonare, virale sau oftalmologice, însă consumat moderat.
Acizii organici din vin au influenţă asupra procesului de digestie prin mărirea secreţiei biliare şi pancreatice. Vinul roşu e indicat în cazuri de anemie, surmenaj şi convalescenţă, datorită conţinutului în fosfor organic, săruri minerale uşor asimilabile şi vitaminelor. Valoarea energetică a unui litru de vin este echivalentă cu circa 700 Kcal.Vinul are o putere bacteridică mare. Astfel, Mycobacterium tuberculosis şi Bacterium coli sunt distruse în mai puţin de două ore în vin.
Se mai poate spune că vinul roşu este responsabil şi pentru diminuarea riscului de cancer la sân, prin prezenţa resveratrolului, un foarte puternic antioxidant natural, întâlnit în strugurii roşii sau negrii (în special în coaja lor). Resveratrolul are capacitatea de a inhiba acţiunea estrogenilor în exces, care pot conduce la cancerul mamar şi ajută la reducerea inflamaţiilor şi riscurilor la boli cronice, pleurezie, guturai şi gripă.
Bibliografie
Ovidiu Tiţa, „Tehnologii de obtinere a vinurilor”, Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, Sibiu, 2004;
Ovidiu Tiţa, „Tehnologia, utilajul si controlul calitatii produselor in industria vinului Volumul II”, Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, Sibiu, 2001;
Ovidiu Tiţa, „Manual de analiza a calitatii si controlul tehnologic in industria vinului”, Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, Sibiu, 2001;
Banu, C., „Manualul inginerului de industrie alimentară”, vol. I, 1998, Editura Tehnică, Bucureşti;
„Utilaj în industria alimentară”, I. Danciu, A. Trifan, Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, Sibiu, 2002;
„Manualul inginerului de industrie alimentară”, vol. II, Banu. C., 1999, Editura Tehnică, Bucureşti;
Antoce Arina Oana, HACCP Ghid de aplicare in industria vinului, Ed. Ceres, Bucuresti,2005
Antoce A., Chimia vinului, Ed. Niculescu, Bucuresti, 2001
Banu C. Si colab.,manualul inginerului de industrie alimentara, vol.1, Ed. Tehnica, Bucuresti, 2000
Modoran Dorel, Tehnologia Vinurilor si a bauturilor alcoolice distilate, Ed.I. C.P.I.A.F., Cluj-Napoca, 2001
Tardea C,Sarbu,Gh.,Tardea, Angela, Tratat de vinificatie
www.oniv.ro
www.cramelepancota.ro
Preview document
Conținut arhivă zip
- Proiectarea unei Unitati de Vinificatie in Vederea Obtinerii Vinurilor Rosi de Calitate Superioara.doc