Auditul Calității

1.1. Fundamentele teoretice ale Managementului Calităţii

„Management” este un termen anglo-saxon, cu o semantică foarte complexă, care provine de la verbul „to manage”=a reuşi (adică reuşită într-o afacere).

Fundamentele teoretice ale managementului calităţii au fost definite pe baza cercetărilor şi lucrărilor elaborate de oameni de ştiinţă, dar şi de practicieni, începând mai ales cu anii ’50.

În acest sens, în anul 1988 s-a constituit Fundaţia Europeană pentru Managementul Calităţii (EFQM), prin participarea a 14 mari întreprinderi industriale occidentale. Această fundaţie urmăreşte consolidarea poziţiei industriei europene pe piaţa mondială, pe seama îmbunătăţirii calităţii produselor, serviciilor şi proceselor prin valorificarea modelului japonez de abordare a a calităţii.

Importanţa managementului calităţii este dată de următoarele aspecte:

- pentru o întreprindere a realiza şi menţine calitatea dorită de client, în condiţii de eficienţă, reprezintă o necesitate în afaceri, aceasta fiind condiţia de utilizare planificată a resurelor umane, materiale şi financiare de care dispune;

- clientul doreşte să aibă încredere în capacitatea întreprinderii de a-i furniza calitatea cerută şi de a menţine această calitate, iar întreprinderea trebuie să demostreze că are implementat un sistem al calităţii eficient;

- tot întreprinderea trebuie să ia în considerare cerinţele societăţii, care vizează protecţie vieţii şi a mediului înconjurător.

1.2. Definirea Managementului Calităţii

În literatura de specialitate sunt formulate mai multe definiţii ale managementului calităţii. Joseph M. Juran defineşte managementul calităţii prin funcţiile acestuia în termenii „trilogiei calităţii” (quality trilogy) . Astfel, conform opiniei lui, managementul calităţii cuprinde 3 procese principale de management care sunt interdependente:

- planificarea calităţii;

- ţinerea sub control a calităţii;

- îmbunătăţirea calităţii.

În opinia lui Kélada, managementul calităţii reprezintă „un ansamblu de activităţi având ca scop realizarea unor obiective prin utilizarea optimă a resurselor. Acest ansamblu cuprinde activităţi de planificare, coordonare, organizare, control şi asigurare a calităţii.”

Definiţia cea mai larg acceptată este în prezent cea prevăzută de standardul ISO 8402:2000 conform căruia „Managementul calităţii reprezintă ansamblul activităţilor funcţiei generale de management, care determină politica în domeniul calităţii, obiectivele şi responsabilităţile pe care le implementează în cadrul sistemului calităţii prin mijloace cum ar fi: planificarea, ţinerea sun control, asigurarea şi îmbunătăţirea calităţii.”

Aşadar, putem afirma că prin managementul calităţii, întreprinderea urmăreşte să obţină asemenea produse care:

- satisfac o necesitate sau corespund unui obiectiv bine definit;

- satisfac aşteptările clientului;

- sunt conforme ceriţelor societăţii;

- sunt conforme cu standardele şi specificaţiile aplicabile;

- ţin seama de necesitatea producţiei mediului;

- sunt oferite la preţuri competitive;

- sunt obţinute în condiţii de profit.

1.3 Funcţiile Managementului Calităţii

Conform conceptului de „trilogie a calităţii” rezultă mai multe funcţii principale ale managementului calităţii.

Ţinând cont de succesiunea etapelor corespunzătoare procesului managerial şi de specificul său, managementul calităţii are următoarele funcţii: planificarea, coordonarea, antrenarea, ţinerea sub control şi îmbunătăţirea şi asigurarea calităţii, care se definesc astfel:

1) planificarea calităţii – se referă la ansmblul proceselor prin intermediul cărora se determină principalele obiective ale firmei în domeniul calităţii precum şi sursele şi mijloacele necesare realizării lor. Ea are ca scop dezvoltarea de produse şi procese conforme cerinţelor clienţilor;

2) organizarea managementului calităţii – defineşte ansamblul activităţilor desfăşurate în întreprindere pentru realizarea obiectivelor stabilite în domeniul calităţii;

3) coordonarea – se referă la ansamblul proceselor care armonizează deciziile şi acţiunile firmei şi ale subsistemelor sale, referitoare la calitate, în scopul realizării obiectivelor definite, în cadrul sistemului calităţii stabilit;

4) antrenarea personalului pentru realizarea obiectivelor referitoare la calitate – această funcţie se referă la totalitatea proceselor prin care personalul întreprinderii este atras şi determinat să participe la realizarea obiectivelor planificate în domeniul calităţii, luând în considerare factorii motivaţionali;

5) ţinerea sub control a calităţii se referă la ansamblul de activităţi de supraveghere a desfăşurării procesului şi de evaluare a rezultatului în domeniul calităţii, în fiecare din etapele traiectoriei produsului, în raport cu obiectivele şi standardele prestabilite, în scopul eliminării deficienţelor şi a prevenirii apariţiei lor în procesele ulterioare;

6) funcţia de îmbunătăţire a calităţii este considerată cea mai importantă deoarece ea trebuie să asigure eliminarea pierderilor cauzate de problemele „cronice” ale calităţii;