Cuprins
- CUPRINS 1
- INTRODUCERE 2
- CAPITOLUL 1. 3
- AFACERE ŞI SCHIMBARE 3
- 1.1. NEVOIA PENTRU SCHIMBARE 3
- 1.2. TIPURI DE SCHIMBARE 8
- 1.3. COMPLEXITATEA FIRMELOR ŞI SCHIMBĂRII 12
- 1.4. DIMENSIUNILE SCHIMBĂRII 15
- 1.5. PRINCIPII DE BAZĂ ÎN IMPLEMENTAREA SCHIMBĂRII 19
- CAPITOLUL 2 21
- TRAIECTORII PENTRU SCHIMBARE 21
- 2.1. DEFINIREA VIZIUNII 22
- 2.2. MOBILIZAREA 27
- 2.3. CATALIZA 34
- 2.4. CONDUCEREA 39
- 2.5. LIVRAREA 43
- 2.6. OBŢINEREA PARTICIPĂRII 49
- 2.7. CONTROLAREA EMOŢIILOR 53
- 2.8. CONTROLAREA PROBLEMELOR DE PUTERE 57
- 2.9. PREGĂTIRE ŞI ANTRENARE 60
- 2.10. COMUNICAREA ACTIVĂ 64
- CAPITOLUL 3 68
- MODELE DE SCHIMBARE 68
- 3.1. MODELUL DE SCHIMBARE AL LUI LEWIN 68
- 3.2. MODELUL MOORHEAD – GRIFFIN AL PROCESULUI DE SCHIMBARE CONTINUĂ 70
- 3.3. MODELUL SCHEIN DE SCHIMBARE A CULTURII ORGANIZAŢIONALE 73
- 3.4. MODELUL KUCZMARSKI DE SCHIMBARE A VALORILOR ORGANIZAŢIONALE 77
- CONCLUZII 81
- ANEXE 84
- BIBLIOGRAFIE 95
Extras din licență
INTRODUCERE
Realitatea evidentă a zilelor noastre, la început de secol şi de mileniu sunt schimbările tot mai profunde, uneori radicale şi accelerate, care marchează evoluţia societăţii. Aceste schimbări au un impact apreciabil asupra lumii afacerilor şi managementului firmei. Deseori există o inerţie, sau chiar un imobilism în organizarea şi managementul firmelor care le împiedică să se adapteze rapid la schimbările produse, să răspundă eficace provocărilor lansate de aceste schimbări.
Schimbarea este determinată de necesitatea ameliorării permanente a performanţelor şi de crearea continuă de noi oportunităţi. Unul din obstacolele cele mai dificile, care trebuie depăşit în procesul de trecere de la un sistem la altul, îl constituie diferenţele mari între cultura şi educaţia existentă (legislativă, instituţională, financiară,
managerială şi tehnologică) ca rezultat al regimului politico-economic anterior şi cultura specifică economiei de piaţă.
Este indiscutabil faptul, că mutaţiile produse în economia mondială nu pot trece „fără urmări” mai ales la nivel de organizaţie. Aceasta trebuie să răspundă provocărilor mediului ambiant prin adaptare şi să încerce să-l influenţeze printr-un comportament cât mai agresiv, impunându-şi astfel „linia” pe o anumită piaţă.
În ultimele decenii, tot mai multe companii s-au văzut nevoite să execute procese de schimbare, mai mult sau mai puţin intense, pentru a face faţă concurenţei. Schimbarea ca fenomen a apărut atât de des, încât nu miră faptul, că atât în practică, cât şi în domeniul literaturii de specialitate, lumea economică se confruntă cu diferitele tipuri de management al schimbărilor.
Problemele generale ce se referă la schimbări, schimbări organizaţionale, gestionarea acestora nu sunt noi. Ele preocupă lumea ştiinţifică relativ nu demult, dar intensitatea cu care se produc schimbările, reacţia rapidă pe care trebuie să o manifeste managerii au determinat interesul sporit faţă de acestea.
CAPITOLUL 1.
AFACERE ŞI SCHIMBARE
1.1. NEVOIA PENTRU SCHIMBARE
Firmele sunt, într-un număr tot mai mare, confruntate cu schimbarea şi, din ce în ce mai mult, schimbarea este a tot cuprinzătoare. Se vorbeşte constant despre restructurare, reorganizare şi retehnologizare, de implementarea noilor tehnologii şi a noilor metode de distribuţie, de fuziuni şi achiziţii şi de schimbarea modurilor de gândire. Ceea ce odată era excepţie, acum este regulă. Nici o firmă nu poate scăpa nevoii de schimbare de vreme ce ea se dezvoltă în contextul unui mediu într-o mult mai rapidă schimbare. Ea se poate instiga sau supune schimbării, dar într-un fel sau altul, ea trebuie să se schimbe.
Evoluţia, sau mai degrabă revoluţia din mediul afacerilor este dincolo de controlul afacerilor individuale, produsele au viaţa din ce în ce mai scurtă, iar competiţia conduce din ce în ce mai mult la inovaţie. Firmele din sectorul privat nu sunt singurele victime, persoanele fizice, parteneriatele şi asociaţiile, de exemplu, sunt în mod egal afectate de schimbare. Proporţia şi frecvenţa schimbării pot fi diferite, după cum pot fi diferiţi şi factorii ce o impun, însă în contextul dat, schimbarea este singura posibilitate viabilă. O situaţie de monopol nu mai constituie o garanţie a stabilităţii. Prin urmare, schimbarea este universală şi a tot cuprinzătoare.
Schimbarea înseamnă a nu mai fi la fel, şi a te înscrie într-un stadiu de evoluţie sau flux. Schimbarea cuprinde o varietate largă de fenomene diferite atât ca grad cât şi ca extindere. Unele schimbări constituie prefaceri complete, unde întreaga afacere este profund transformată. Acest lucru se întâmplă atunci când schimbarea presupune modificări esenţiale ale strategiei, structurilor, sistemelor, resurselor umane şi spirituale, culturale.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Traiectorii si Principii in Implementarea Schimbarii.doc