Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață

REZUMAT

Acum este un fapt afirmat că stresul poate aduce răspunsuri cu privire la anumite comportamentale / reacţii care reprezintă efectele imediate sau consecinţele pe termen scurt: consumul excesiv de alcool, comportament alimentar nesǎnǎtos, fumatul excesiv, lipsa de exerciţiu fizic, consum de droguri, relaţii sexuale neprotejate, conducere fără centura de siguranţă, etc. O posibilă explicaţie pentru conexiunea puternicǎ dintre aceste variabile poate fi nivelul scăzut de conştientizare a necesităţii de a promova sănătatea personală şi adoptarea unor modele deja existente a stilului de viaţă.

Am elaborat principalul obiectiv general al studiului de faţă cu ajutorul unui sondaj European de Sănătate elaborat de Andrew Steptoe în 1992 în cadrul programului European de cercetare a comportamentelor sănătoase, am încercat să efectuez o anchetă privind investigarea modului în care, anumite răspunsuri la stres, cum ar fi: fumatul, comportamentul alimentar nesănătos, lipsa exerciţiului fizic şi percepţia existenţei unui nivel ridicat de stres sunt fenomene care coexistă într-un grup.

Pe baza obiectivului general, am făcut următoarele predicţii care se constituie în ipotezele studiului: o percepţie ridicată, subiectivă şi globală a stresului va fi asociată cu o creştere a consumului de alcool; o percepţie ridicată, subiectivă şi globală a stresului va fi asociată cu o creştere a consumului de nicotină; o percepţie ridicată, subiectivă şi globală a stresului va fi asociată cu o creştere a comportamentelor alimentare nesănătoase; o percepţie ridicată, subiectivă şi globală a stresului va fi asociată cu lipsa sau scăderea practicării de exerciţii fizice.

Nu există o corelaţie semnificativă între gradul de stres perceput şi fumat cu excepţia grupului de persoane divorţate şi a grupului de cadre didactice obţinȃnd corelaţii relativ mici, dar pozitive şi semnificative între cele două variabile. Corelaţii negative, nesemnificative au fost obţinute în grupul persoanelor care au încheiat doar ciclul primar (r = - 15); în grupul inginerilor (r = - 02); în grupul cadrelor armate (r = - 13); în grupul persoanelor căsătorite (r = - 02); în grupul studenţilor (r = - 04) şi în grupul managerilor (r = - 17). Aceste rezultate indică faptul că participanţii din aceste ultime categorii fumează mult pentru a reduce nivelul de stres. Cu toate acestea, corelaţiile obţinute sunt prea mici pentru a putea face predicţii asupra relaţiei dintre stres şi fumat în întreaga populaţie.

Relația dintre stres şi consumul de alcool sunt negativ corelate. Corelaţii mici, negative dar semnificative au fost identificate la următoarele grupuri: şomeri (r = 07; p<0.05); persoane necăsătorite (r = - 12; p<0.01); muncitori (r = - 21; p<0.01); persoane între 20 şi 30 de ani (r = - 09; p <0.05); persoane între 50 şi 60 de ani (r = - 16; p<0.01); persoane cu ciclul gimnazial încheiat (r = - 25; p<0.01) şi la grupul persoanelor care au doar studii liceale încheiate (r = - 16; p<0.01). O corelaţie negativă şi semnificativă a fost obţinută între cele două variabile în grupul persoanelor care au studii de şcoală primară (r = - 51, p<0.05). Aceste rezultate indică faptul că aceste categorii menţionate anterior sunt expuse consumului mai frecvent de alcool datorită statutului social şi economic scăzut. Corelaţiile de valoare mică demonstrează că nivele scǎzute/medii de stres sunt asociate cu un consum ridicat de alcool, din moment ce expectanţele pozitive privind efectele consumului de alcool duc la probleme mai mari

Am obţinut o corelaţie mică, nesemnificativă între variabila stres şi variabila comportament alimentar. Corelaţiile mici şi pozitive indică o asociere între un nivel mediu perceput de stres şi un nivel mediu de comportamente alimentare sănătoase. De exemplu, persoanele peste 50 de ani şi cele din grupul muncitorilor experenţiază un nivel ridicat de stres datorită sarcinilor profesionale solicitante şi prin urmare se simt mai puţin motivaţi de a consuma alimente sănătoase. Corelaţiile negative obţinute indică o asociere între un nivel ridicat de stres perceput şi un nivel ridicat al comportamentelor alimentare nesănătoase. Datorită unor factori cum ar fi: lipsa de timp, de motivaţie, de resurse financiare etc., unii indivizi consumă multe alimente grase şi dulci în condiţii de stres. Prin urmare, factorul de mediere între cele două variabile, stres şi comportament alimentar îl reprezintă aici alegerile alimentare.

Relaţia dintre stres şi variabila exerciţiu fizic, rezultatele indică faptul că, în general, persoanele angajate practică exerciţiu fizic în mod regulat, fiind conştienţi de faptul că acest tip de comportament aduce atât beneficii pe termen scurt cât şi pe termen lung. În vreme ce persoanele cu vârsta peste 50 de ani sunt mai conştiente de efectele pozitive ale practicării sportului/exerciţiului fizic, lucru demonstrat de corelaţia semnificativă obţinută (r = 50, p<0.05), alte grupe investigate, cum ar fi: persoanele cu studii liceale şi universitare (r = - 11; p<0.05; respectiv r = - 12; p<0.05), grupul de persoane de sex masculin (r = - 14; p<0.01), persoanele cu vârste între 20 – 30 ani, 30 – 40 de ani, respectiv 40 -50 de ani (r = - 09, p<0.01); persoanele divorţate (r = - 19, p<0.01) şi persoanele şomere (r = - 12, p<0.01) – sunt fie conştiente de consecinţele benefice ale exerciţiului fizic ori pur şi simplu nu sunt interesate de promovarea propriei stări de sănătate.

În general, rezultatele obţinute demonstrează încă o dată impactul puternic pe care stresul - ca şi factor de mediere – îl are asupra stilului nostru de viaţă. Reducerea conştientă şi constantă a nivelului de stres prin evitarea fumatului (activ sau pasiv), a consumului de alcool, a alimentaţiei nesănătoase şi a sedentarismului şi prin adoptarea mecanismelor de coping confruntative am putea să îmbunătăţim calitatea vieţii.