Subiecte Drept Financiar

1. Principalele categorii de venituri ale statului in perioada domniei lui Al.I.Cuza(+categorii de contribuabili).

Sursele principale de venituri ale statului în aceasta perioada pot fi clasificate astfel:

I. Impozitele (contributiile), ca principala sursa de venituri a statului, utilizate pentru îndeplinirea functiilor sale economice, financiare si politico-sociale.

Impozitele erau divizate în doua categorii:

a). De repartitie  adica repartizate dintr-o suma globala, sau,

b). De cotitate, adica stabilite pe unitati impozabile.

Impozitele mai erau împartite în directe sau indirecte, ordinare sau extraordinare, reale (obiective) sau personale (subiective), proportionale sau progresive.

II. Taxele erau destinate sa acopere cheltuielile determinate de efectuarea serviciilor solicitate, spre deosebire de impozite care erau destinate acoperirii cheltuielilor generale ale statului si pentru care statul nu presta nici un serviciu sau lucrare în favoarea contribuabilului.

Taxele erau clasificate dupa urmatoarele criterii:

a). Dupa natura lor erau împartite în :

- fixe sau variabile;

- aparte sau personale;

- directe sau indirecte;

b). dupa modalitatea de încasare de divizau în:

- judecatoresti;

- administrative.

III. Activitatea productiva ce se efectua pe domeniile statului,

cum era cea agricola, exploatarea miniera, în întreprinderile industriale si comerciale ( cai ferate, posta, telegraf, telefon, banci de stat etc) sau în unele întreprinderi mixte.

IV. Monopolurile ( asupra tutunului, sarii, bauturilor alcoolice etc) si amenzile

V. Mijloace deghizate de realizare a veniturilor statului, cum sunt spre exemplu:

- devalorizarea monetara;

- reevaluarea stocurilor Bancii Nationale;

- exproprieri;

- emisiuni de bonuri pentru lichidarea datoriilor.

VI. Succesiuni vacante si donatii

Contribuabilii erau împartiti în doua mari categorii:

a). Bresle , care beneficiau de unele privilegii fiscale , adica scutiri totale sau partiale de dari si un sistem fiscal mai avantajos. Astfel, marii stapâni de mosii, (boierii, episcopiile, manastirile) erau scutiti total de dari; doar în cazuri exceptionale erau impuse starile privilegiate;

b). birnicii , care plateau toate darile, iar sistemul lor fiscal era plin de neajunsuri . În aceasta categorie intra în principal, taranimea libera si clacasa supusa la toate darile de repartitie si de cotitate.

2.Constitutia de la 1866.

Constitutia din 1866, în Titlul VI intitulat Despre finante, dispune în art.108-117, ca în fiecare an Adunarea Deputatilor încheie socotelile si voteaza bugetul, iar art.113 alin.2 din aceeasi constitutie vorbeste despre faptul ca toate veniturile statului trebuie trecute în buget.

Din analiza textului de mai sus rezulta ca, instrumentul principal al organizarii bugetare îl reprezinta bugetul , considerat ca actul legislativ prin care se prevedeau si se aprobau veniturile si cheltuielile anuale ale statului si tuturor serviciilor publice.

Exercitiul bugetar era egal cu anul financiar, adica de 12 luni si începea la 01. aprilie si se încheia la 31.martie a anului urmator. Proiectul bugetului se elabora de Ministerul Finantelor în conditiile asigurarii unui echilibru între veniturile si cheltuielile publice.

Procedura de elaborare a proiectului de buget se desfasura astfel: ministerele sau administratiile publice, înainte de a-si elabora proiectele definitive de buget, aveau obligatia de a comunica Ministerului de Finante, pâna cel târziu la 1 decembrie, propuneri pentru bugetul anului urmator, Ministerul de Finante supunea aceste propuneri comisiei tehnice bugetare , iar apoi comunica hotarârea luata catre ministerul sau administratiile publice. Pe baza proiectelor de bugete ale ministerelor si administratiilor publice, dupa echilibrarea si definitivarea lor, Ministerul de Finante, incluzând si bugetul sau, elabora bugetul general al statului, care era supus aprobarii Guvernului si Adunarii Deputatilor, pâna la 1 martie.