Extras din notiță
Tranzactia internationala e un act comercial complex care permite conturarea unei imagini de ansamblu asupra diferitelor aspecte ale practicii comertului internatinal, si separarea principalelor sfere de competenta in acest domeniu. Tranzactia int e definita de import si de export, adica de cumparator si vanzator.
Afacerile internationale se delimiteaza in 3 mari grupe:
- afacerile economice – includ afacerile industriale si afacerile comerciale.
- afacerile financiare – includ investitiile straine directe si investitiile de portofoliu,
- afacerile monetare – include operatiunile desfasurate pe pietele valutare si interbancare internationale.
Tranzactiile comerciale se refera la:
- comertul international cu bunuri fizice;
- schimburile internationale cu servicii comerciale ce cuprind: transporturile internationale, asigurarile internat, turismul internat.
- Operatiunile comerciale combinate concretizate sub forma de: reexport, contrapartida, switch.
Trasaturile tranzactiei internationale:
- necesitatea existentei a minimum doi parteneri din tari diferite;
- se incheie in urma unor negocieri in care partile cedeaza reciproc din intentiile initiale;
- se finalizeaza numai daca exista un interes specific al fiecarui partener;
- se incheie in scris sub forma de acord / conventie / contract comercial.
In cadrul intreprinderii participantii ( mai importanti ) la tranzactia comerciala sunt:
1. comercialistul: gaseste solutii de desfacere a produsului care sa corespunda asteptarilor clientilor sai;
2. juristul: verifica daca s-au incheiat contracte adecvate intre parti.
3. finantistul: asigura echilibrul financiar al intreprinderii;
4. logisticianul: organizeaza fluxurile fizice si fluxurile de informatii.
Din exteriorul intreprinderii participa: bancherii, asiguratorii, transportatorii si administratiile vamale, portuare.
2. Obiectul tranzactiei internationale
On unei tranz int il reprezinta produsul, acesta fiind reprezentat de tot ce poate fi oferit pe o piata.
Dupa natura lor produsele pot fi:
1. Bunuri primare : - agricole ( alimente si materii prime );
- miniere ( minereuri, combustibili ).
2. Bunuri manufacturate : semifabricate, masini si echipamente de birou, telecomunicatii, textile.
3. Bunuri cu intrebuintare speciala : obiecte din aur, arme.
4. Servicii.
5. Cunostiinte tehnice : cesionare de licente, acordare de asistenta tehnica si de consultanta, contracte de pregatire profesionala.
Accesul produsului pe o piata cuprinde trei elem:
1. Segmentare=analliza si impartirea pietei in subansambluri distincte in functie de asteptarile consumatorilor.
2. Alegerea tintei=alegerea segmentelor pietei vizate.
3. Pozitionare=firma trebuie sa-si defineasca oferta pentru a se deosebi clar de concurenti.
3. Functiile exportului
1. Functiile fundamentale – vizeaza organizarea desfasurarii exportului.
a) Functia de conducere consta in: stabilirea obiectivelor, elaborarea programelor si bugetelor, determinarea politicii generale de export, controlarea gestiunii, organizarea si controlarea relatiilor cu filialele si cu partenerii straini.
b) Functia comerciala consta in: studierea pietelor, pregatirea ofertei, derularea negocierilor cu clientela, incheierea contractelor ec, livrarea produselor.
c) Functia administrativa consta in administrarea comenzilor,
d) Functia logistica consta in: ambalarea marfurilor, organizarea expedierii marfurilor, stabilirea legaturilor cu tranzitarul si transportatorul.
2. Functiile de sprijin.
a) Functia juridica. Juristul intreprinderii intervine pt a: stabili conditiile generale de vanzare; formaliza contractele de vanzare.
b) Functia financiara consta in: organizarea finantarii operatiilor, propunerea creditelor, aprecierea si acoperirea riscurilor, stabilirea tehnicilor de plata.
c) Functia de informare consta in culegerea, prelucrarea si difuzarea informatiilor,
d) Functia de asistenta tehnica: ajuta functia comerciala la pregatirea vanzarii si asista clientul la vanzare.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Tranzactii Economice Internationale.doc