Creditul bancar - resursă de finanțare a activității de exploatare la SC Iasitex SA

Capitolul 1. Metode şi resurse utilizate în finanţarea activităţii de exploatare a întreprinderii

1.1. Metode de finanţare internă

Finanţarea internă se realizează atunci când se face apel la următoarele resurse:

- profitul net sau profitul rămas după plata dividendelor;

- amortizarea activelor imobilzate, sume din valorificarea activelor imobilizate scoase din funcţiune sau din vânzarea celor de prisos;

- fonduri asimilate celor proprii.

Principalele metode de creare şi apoi de sporire a capitalului firmelor sunt:

- metoda aportului în bani şi în natură;

- metoda autofinanţării;

- metoda creditării;

- metoda finanţării bugetare.

1. Metoda aportului în bani şi în natură permite constituirea capitalului social al întreprinderii. Finanţarea prin aportul de capital în numerar şi în natură conferă persoanei calitatea de asociat sau acţionar, adică de coproprietar al unei părţi din capitalul social.

Acţiunile sunt titluri de valoare care atestă dreptul de proprietate asupra capitalului social al deţinătorilor. Acţiunile pot fi de mai multe forme, între care cele mai semnificative sunt: comune, preferenţiale( preferate), la purtător sau nominative.

Certificatele de învestiţii sunt în realitate titluri imobiliare duble:

- certficate de investitor ( echivalentul incomplet al acţiunii );

- certificate de drept de vot.

Bonurile de subscripţie, reprezintă un mod de finanţare în viitor, deţinătorul lor putând subscrie oricând într-un termen de maxim cinci ani, la un preţ fixat dinainte. În cazul sporirii capitalului social se poate recurge la noi aporturi şi la emisiunea de noi acţiuni.

2.În cazul sporirii capitalului social se poate recurge la noi aporturi şi la emisiunea de noi acţiuni. În cazul aportului în natură sporesc atât fondul de rulment cât şi activele imobilizate, deci echilibrul anterior rămâne în prima fază neschimbat. Majorările de capital prin aporturi noi în numerar pot fi realizate pe două căi, fie:

- prin aport suplimentar numai de la vechii acţionari, caz în care se procedează la o majorare a valorii nominale a acţiunilor deja existente;

- prin emiterea de noi acţiuni la care să poată subscrie atât vechii acţionari cât şi alţii noi.

3. Încorporarea de rezerve este o altă metodă de sporire a capitalului social care însă nu aduce resurse financiare noi pentru întreprindere, deoarece fondurile de rezervă s-au constituit de-a lugul anilor din beneficiile nerepartizate ca dividende. Încorporarea rezervelor în capitalul social se poate realiza prin două modalităţi :

- emisiunea de noi acţiuni ( la aceeaşi valoare cu cele existente ) care se împart gratuit acţionarilor vechi;

- creşterea valorii nominale a vechilor acţiuni.

4. Consolidarea datoriilor întreprinderii, este o metodă prin care capitalul social creşte prin încorporarea în acesta a datoriilor pe care firma la are faţă de diverşi parteneri. Metoda se întâlneşte şi atunci când are loc transformarea datoriilor pe termen scurt în datorii pe termen mediu şi lung, caz în care sporeşte capitalul permanent. Aplicarea metodei care are ca efect creşterea fondului de rulment datorită faptului că sporirea capitalului social, poate fi asimilată fie unei emisiuni de acţiuni în numerar, dacă este vorba de creanţe lichide, fie creşteri prin aport în natură, dacă sunt creanţe de acest fel faţă de furnizori.

5. Fuziunea şi absorbţia totală sau parţială a întreprinderilor reprezintă metode des întâlnite în economia contemporană, caracterizată prin mondializarea producţiei şi a pieţelor.

6. Autofinanţarea este o altă metodă de creştere a capitalului propriu al întreprinderii şi se caracterizeză prin reţinerea de către întreprinderi a unei părţi din rezultatele obţinute din desfăşurarea activităţii lor

Ponderea participării autofinanţării la constituirea capitalurilor firmei depinde, în principal de :

- capacitatea acesteia de a produce profit;

- hotărârea proprietarilor de repartizare a unei anumite sume, părţi sau totalităţii profitului net pentru acumunlare, în detrimentul dividendelor;

- mărimea amortizării determinată la rându-i de valoarea de inventar a mijloacelor fixe din sistemul de calcul a amortizării folosit de întreprindere.

Autofinanţarea este un mijloc de finanţare la care se poate recurge atunci când în anumite perioade recurgerea la împrumuturi se dovedeşte dificilă în baza unei conjuncturi dafavorabile. Autofinanţarea riscă să fie un factor de creştere al preţurilor ( ca urmare a faptului că se urmăreşte obţinerea unui beneficiu cât mai mare .