Cuprins
- Comerț exterior 2
- Noțiuni introductive 2
- Eficiența și rentabilitatea activității de comerț exterior 4
- Prețurile în comerțul internațional 5
- Comerț exterior și cooperarea economică internațională 7
- Influența comerțului exterior asupra creșterii economice 8
- Integrarea României la zona euro 9
- Perspectivele adoptării monedei unice de către România 9
- Moneda euro în România 10
- Care sunt avantajele introducerii Euro pentru cetățenii români? 11
- Impactul monedei EURO asupra economiei României 12
- Va adopta România moneda euro înaintea Ungariei? 14
- Obiectivul aderării României la euro în 2015 15
- Integrare mai strânsă sau mai relaxată? 19
- Bibliografie 20
- Webografie 20
Extras din proiect
Comerț exterior
Noțiuni introductive
Efectuarea unor analize macroeconomice, pe baza cărora să se evidențieze tendințele de evoluție pe care le manifestă economia unei țări, are o mare importanță pentru orice economie națională guvernată de mecanisme de piață.
Componenta de bază a sistemului economiei naționale, activitatea de comerț exterior, deține o pondere semnificativa în crearea venitului național și are o importanță covârșitoare în ceea ce privește dezvoltarea economică echilibrată a unei țări.
În consecință, analiza activității de comerț exterior este, ca și în cazul celorlalte ramuri ale economiei naționale, de o importanță majoră pentru determinarea eficienței, identificarea tendințelor și fundamentarea deciziilor specifice acestei activități.
Metodologia de evidență și analiză a activității de comerț exterior este, prin urmare, importantă și trebuie să se sprijine pe un sistem unitar de indicatori. Indicatorii care se calculează în domeniul activității de comerț exterior sunt comuni cu sistemul de indicatori generai utilizați, dar există și anumiți indici care se calculează în mod particular pentru reliefarea unor aspecte ce se întâlnesc numai în activitatea de comerț exterior.
Analizele privind activitatea de comerț exterior se referă la :
- evidențierea structurii de import-export, precum și pe diverse produse;
- evoluția în timp a exporturilor, importurilor sau a activității de comerț exterior ăn ansamblul său;
- stabilirea conjuncturii și a prognozei privind perspectiva evoluției exporturilor, importurilor și comerțului exterior general;
- extrapolări privind nivelul ce va fi atins de activitatea de comerț exterior, import, export într-o perioadă dată etc..
În cadrul acestei analize, un loc important revine analizei prognozei referitoare la perspectiva activității de comerț exterior, situație în care indicatorii ce se calculează trebuie să pună în evidență tendințele ce se vor înregistra în sistemul de comerț exterior sau al relațiilor economice pe care România le promovează cu străinătatea.
Clasificarea indicatorilor care se calculează în activitatea de comerț exterior se poate face în funcție de o serie de criterii, dar esențiali din punct de vedere statistic sunt acei indicatori prin calcularea cărora se reușește atât reliefarea nivelului atins în activitatea de comerț exterior pe total, pe importuri și exporturi, cât și efectuarea unor analize care să evodențieze eficiența acestor activități.
Într-o primă categorie de indicatori putem vorbi de indicatorii care apar în anuarele statistice, cum ar fi:
volumul comerțului exterior este un indicator sintetic ce însumează totalitatea activităților comerciale în care se includ exportul și importul, desfășurate într-o anumită perioadă de timp;
volumul exportului se determină prin însumarea contravalorii mărfurilor expediate într-o anumită perioadă, pentru care s-au depus documentele de încasare de la bănci comerciale din țara noastră;
volumul importului se determină prin însumarea, într-o anumită perioadă, la prețuri curente sau prețuri comparabile, a importurilor de produse și servicii.
Acești indicatori pot ajuta la analiza evoluției în timp a activităților respective din țara noastră, oferind totodată și perspectiva unor comparațiicu evoluția acelorași indicatori în alte țări.
În ceea ce privește importul putem face deosebire între:
- importuri pentru producție care, de regulă, constau în materii prime, materiale, subansamble etc.;
- importuri pentru investiții în care, de regulă, sunt cuprinse utilaje, mașini etc. care sunt aduse în țară în vederea inițierii și finalizării unei activități productive;
- importuri pentru completarea structurii consumului.
În volumul exportului și importului sunt cuprinse și mărfurile importate și exportate în contul României dintr-o altă țară, fără ca aceste mărfuri să treacă pe teritoriul țării noastre.
Trebuie precizat că în indicatorii volumul exportului și volumul importului nu sunt cuprinse următoarele:
- mărfuri de proveniență străină aflate în tranzit pe teritoriul țării noastre;
- marfurile exportate gratuit cum ar fi mostrele sau mărfurile pentru expoziții, târguri, consignații ș.a.;
- bagajele persoanelor – pasageri;
- obiectele personale ale salariaților;
- unele mărfuri aflate pe teritoriul României, dar utilizate de către firme străine, precum și altele.
Pentru activitatea de comerț exterior se pot calcula trei indici, și anume:
- indicele valoric;
- indicele volumului fizic;
- indicele prețurilor.
În baza acestor trei indici, din diferențele ce se fac între numărător și numitor rezultă modificările absolute care s-au înregistrat în evoluția activității de comerț exterior și, mai ales, pe seama căror factori, a prețurilor sau a cantității, s-a realizat creșterea sau modificarea, cu alte cuvinte, a activității de comerț exterior.
La nivelul economiei naționale, capacitatea de a produce unele bunuri și servicii, diferă de la o țară la alta. De aceea, modernizarea economiei trebuie să prevadă, pe de o parte, crearea unor condiții care să asigure că prețurile interne la producția de export sunt mici, astfel încât exporturile acestora pe segmentul de plată dat să fie profitabil, iar în cazul importurilor, nivelul costurilor de import să fie mai mic și mai competitiv cu prețurile interne.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Comert Exterior si Integrarea Romaniei in Zona Euro.docx