Valorificarea Potențialului Turistic al Județului Bihor

1. LOCALIZAREA ŞI CARACTERIZAREA JUDEŢULUI BIHOR

1.1. Aşezare geografică

Aşezare: în partea nord-vestică a României, pe cursurile Crişului Repede şi Crişului Negru, mărginit la est de Munţii Apuseni, iar la vest de Câmpia de Vest;

Vecini: la est-judeţele Cluj, Alba, Salaj; la nord - Satu Mare; la sud - Arad; la vest-Ungaria;

Suprafaţa: 7.544 km2 (respectiv 3,2 % din teritoriul ţării);

Populaţie: 633.629 locuitori (la 01.01.2009);

Împărţire administrativ-teritorială: judeţul Bihor cuprinde 10 oraşe (din care 4 municipii), 90 comune şi 429 sate;

Reşedinţa de judeţ: -ORADEA- cu 225.000 locuitori, mare centru cultural, economic, şi comercial de importanţă europeană, la intersecţie de principale drumuri comerciale.

1.2. Căi de acces:

Căi de acces:

• Rutiere -E60(DN1) Budapesta- Bors- Oradea- Cluj- Bucuresti, E671 (DN79) Arad- Salonta - Oradea, DN19 Oradea - Satu Mare, E79 (DN 76) Oradea- Brad- Deva (Hunedoara), DN 75 Stei-Arieseni -Alba Iulia prin pasul Vartop;

• Linia ferata -300-Bucuresti -Cluj - Oradea -Episcopia Bihor - Budapesta-Viena; Arad-Oradea-Valea lui Mihai(-->Ungaria)- Satu Mare; Sacuieni- Marghita-Simleul Silvaniei- Zalau; Salonta--> Ungaria.

• Aeroport -Aeroportul Oradea

Localităţi componente: Abram (comună), Abrămuţ (comună), Aleşd (oraş), Batăr (comună), Beiuş (municipiu), Budureasa (comună), Bulz (comună), Căpâlna (comună), Lăzăreni (comună), Marghita (municipiu), Nucet (oraş), Oradea (municipiu), Pietroasa (comună), Salonta (Municipiu), Săcueni (oraş), Stei (oraş), Valea lui Mihai (oraş), Viişoara (comună) etc.

1.3. Nivel de dezvoltare economico-social

Economia judeţului: se caracterizează printr-o dezvoltare continuă a tuturor ramurilor. În producţia industrială, concentrată îndeosebi în municipiul Oradea, ponderea cea mai ridicată o au ramurile industriei uşoare (blănărie, încălţăminte şi confecţii), alimentară, urmate de industria energetică şi construcţii de maşini, metalurgia neferoasă - inclusiv extracţia, industria chimică, exploatarea şi prelucrarea lemnului (Oradea, Beiuş). Bine dezvoltată este şi industria materialelor de construcţie în special în zona Aleşd;

Agricultura: -intensivă şi multilaterală - deţine un rol important în economia judeţului, ocupând 497.167 ha teren agricol, din care 3/4 este teren arabil( 309.084 ha). Cernoziomul din vestul ţării a favorizat cultura cerealelor, judeţul Bihor situându-se, în cadrul ţării, pe primele locuri în producţia acestora. Dintre cereale se cultivă mai ales grâul şi porumbul, iar dintre plantele tehnice, floarea soarelui, sfecla de zahăr şi cartoful. Creşterea animalelor (bovine, porcine, ovine) are o pondere însemnată în agricultura judeţului, atât datorită întinselor suprafeţe de păşuni şi fâneţe, cât şi tradiţiei locuitorilor.

2. PREZENTAREA POTENŢIALULUI TURISTIC AL JUDETULUI

2.1. Resurse turistice naturale:

Relieful: este variat, fiind dispus în trepte ce coboară de la est la vest, dinspre culmile Munţilor Apuseni spre Câmpia de Vest. În est, pe teritoriul judeţului, se găsesc culmile înalte, vestice, ale masivului muntos Bihor - cu înălţimi ce trec de 1.800 m - şi masivele Codru-Moma, Pădurea Craiului şi Şes - de înălţimi mai mici (500-1.000 m) - ce completează ca o treaptă mult mai joasă silueta înaltă a Bihorului. Aceste culmi mai coborâte, ce pătrund ca nişte tentacule spre vest, sunt despărţite între ele de depresiunile Beiuşului, pe Crişul Negru, şi Vad-Borod, pe Crişul Repede. Dealurile piemontane fac trecerea spre treapta cea mai joasă, spre Câmpia de Vest (Câmpia Crişurilor, în sud şi Câmpia Barcăului, în nord).

Clima: continental-moderată se află sub influenţa maselor de aer vestice, mai umede şi mai răcoroase. Temperatura medie anuală variază între 6° şi 10,5°C, iar cantităţile precipitaţiilor căzute cresc de la vest spre est, fiind cuprinse între 500 şi 1.200 mm.

Flora :Vegetaţia prezintă o etajare determinată de treptele de relief (jneapan, ienupar, afin, brad, stejar, gorun, carpen, frasin, ulm).

Fauna: silvostepei este slab reprezentată, alcatuită din popândăi, hârciogi, iepuri, prepeliţe şi câteva specii de reptile. Apele râurilor şi lacurilor sunt bogate în păstrăv, lipan, mreană, crap, stiuca, biban, etc. Fauna padurilor este cea mai insemnata si bine reprezentata, cuprinzand specii ca cerbul, muflonul, mistretul, ursul, rasul, jderul, cocosul de munte, fazanul, etc.

Reţeaua hidrografică: reprezentată de Barcău, Crişul Repede şi Crişul Negru care curg de la est la vest.

Bogăţiile naturale ale subsolului: sunt reprezentate prin resursele de lignit (Popeşti, Borumlaca, Vărzari, Suplacu de Barcău, Oşorhei), bauxită (Munţii Pădurea Craiului), nisipuri bituminoase (Derna, Tătăruş), petrol (Suplacu de Barcău), argile refractare (Bălnaca, Şuncuiuş), marmură (Băiţa, Chişcău), bentonită (Vadu Crişului), precum şi prin izvoare cu ape geotermale (lângă Oradea - Băile Felix şi Băile 1 Mai, Mădăras, Răbăgani şi Tămăşeu) şi ape minerale (Tinca şi Stâna de Vale). Resursele solului le formează întinsele suprafeţe ocupate de păduri (gorun, gârniţă, fag, brad, molid), păşuni şi fâneţe naturale.

Obiective turistice

Judeţul Bihor, prin frumuseţea şi originalitatea peisajului natural, prin monumentele istorice şi prin elementele etnografice, oferă turiştilor variate şi bogate posibilităţi de recreere şi instruire.

Accesul la frumuseţile naturale ale judeţului este facilitat de existenţa unor artere de circulaţie bine întreţinute, precum şi a unor cabane în care drumeţul poate găsi loc de odihnă.

Din punct de vedere turistic, deosebim în judeţ o serie de zone amenajate, înzestrate cu căi de comunicaţii, cabane, marcaje etc., pe lângă care mai există o sumedenie de zone de interes turistic, ale căror frumuseţi reclamă intrarea lor neîntârziată în circuitul turistic al ţării. Ne vom opri atenţia asupra celor mai însemnate.

Peşteri

Peştera Urşilor - (la 86 km de Oradea, DN 76, Oradea-comuna Sudrigiu + DJ 763 sat Chişcău), de o rară frumuseţe, încântă privirile vizitatorilor cu o superbă arhitectură speologică. Rezervaţia speologică (peste 1 km lungime, la altitudinea de 419 m) desfăşoară o variată gama de formaţiuni stalagmitice şi stalactitice precum şi resturi de fosile ale ursului de cavernă-dispărut în urmă cu 15.000 de ani;