Cuprins
- CAP.1 Consideratii generale asupra schemelor de plata
- 1.2 Platile cu numerar
- 1.3 Modalitati de decontare
- 1.3.1 Transferul de credit
- 1.3.2.Ordinul de plata
- 1.3.2.1 Transferul de debit
- 1.3.2.2 Platile programate
- 1.3.2.3.Cecul bancar
- 1.3.2.4 Cambia
- 1.3.2.5 Biletul la ordin
- 1.4.Compensarea interbancara
- 1.4.1.Tipuri de compensari si decontari
- 1.5. Instrumente de plata
- 1.5.1.Acreditivul documentar
- 1.5.2.Incasoul documentar
- 1.6.Cardul ca instrument de plata
- 1.7.Platile electronice
- 1.7.1 Internetul bancar
- 1.7.2 Ordinul de plata electronic
- CAP.2 Creditarea bancara
- 2.1 Creditul
- 2.1.2 Elementele creditului
- 2.1.3 Formele creditului
- CAP.3 Dobanda si rolul sau in economie
- 3.1 Rolul si formele dobanzii
- 3.2 Fundamentarea ratei dobanzii
- 3.2.1 Valoarea prezenta, produsul la maturitate, rata reala si rata nominala a dobanzii
- 3.2.2 Componentul ratei dobanzii sub infuenta factorilor determinati pe piata de capital
- Bibliografie
Extras din proiect
MIJLOACE SI OPERATIUNI DE PLATA
CAP 1. CONSIDERATII GENERALE ASUPRA MIJLOACELOR DE PLATA
Cresterea cantitativa si calitativa a nivelului afacerilor (raporturilor de piata) a dus la aparitia unei adevarate problematici a relatiilor financiar monetare. Amplificarea rolului acestora odata cu avansul cronologic dar si tehnologic, atat la nivel national cat si international, a indus necesitatea reglementarii juridice pe plan national si pe plan international (prin acorduri comerciale, conventii internationale, etc.) in special in sensul uniformizarii acestora, simplificand din ce in ce mai mult managementul afacerilor/ tranzactiilor economice nationale si internationale. Numai prin aceasta uniformizare a fost posibil un control si o dezvoltare reala a instrumentelor de plata si credit sub socul ofensivei economiei de piata (incepand cu anii '70) precum si trecerii de la cursurile valutare fixe la cele flotante (fapt ce isi demonstreaza eficacitatea si in fata schimbarii de repere valorice (valuta forte, etc.), folosirea lor devenind atat de comuna incat acestea au fost denumite efecte de comert.
Tranzactiile de orice tip implica, de cele mai multe ori, utilizarea mijloacelor si intrumentelor de plata pentru asigurarea stingerii datoriei sau relatiilor contractuale. Este evident ca, mijloace de plata stau la baza "rularii"/ functionarii instrumentelor de plata atat datorita faptului ca ele sunt primele aparute din punct de vedere cronologic cat si datorita faptului ca acestea sunt cele mai "palpabile" (dezvoltarea schimburilor si modernizarea permanenta a economiei a solicitat perfectionarea si dezvoltarea instrumentelor de plata si credit atat din ratiuni practice cat si datorita perfectionarii activitatilor bancare, aparitiei politicilor financiare precum si progresului tehnologic care a indus utilizarea tehnologiilor de comunicare si prelucrare a informatiilor). Datorita evolutiei si particularitatilor aparute odata cu aceasta, mijloacele de plata sunt clasificate in:
- Mijloace de plata traditionale: - moneda divizionara (piesele monetare);
- moneda fiducidara (biletele de banca sau bancnotele).
- Mijloace de plata moderne: - moneda scripturala (banii de cont) - viramentul;
- instrumentele de plata si credit - cardul (cartea bancara),cecul(cheque),biletul la ordin,cambia.
1. 2 PLATILE CU NUMERAR
Aparitia banilor de cont a redus treptat importanta numerarului, iar astazi asistam la intrarea in circuitele de plati a banilor electronici care au accentuat aceasta tendinta. Cu toata aceasta evolutie a semnelor monetare, numerarul continua sa joace un rol important in circulatia monetara.
Functia banilor de instrument de plata se realizeaza prin intermediul monedei. Aceasta se prezinta sub doua forme, moneda efectiva (numerar) si moneda scripturala (de cont). Indiferent de forma monedei, unitatea monetara este denumita moneda de baza, iar submultiplii acesteia moneda divizionara si multiplii moneda multipla. Totalitatea monedei aflata in circulatie constituie masa monetara. In circulatie, numerarul se afla sub forma monedei metalice si a bancnotei, detinute de agentii economici, diverse entitati si populatia. In Romania moneda de baza este leul, divizionara banul.
Monedele metalice sunt piese din diverse metale care se prezinta sub forma circulara de disc plat si servesc ca mijloc de plata, de circulatie si uneori de tezaurizare. Pe fata (avers) si pe spate (revers), moneda are cate un desen in relief (efigie) si inscriptii (legende), iar pe muchie zimti sau inscriptii.
Bancnotele sunt bani de credit emisi de banca centrala si garantati de aceasta. La inceput bancnotele erau sub forma politelor eliberate de banci pentru depozitele de monezi sau lingouri de aur si care se restituiau bancii la inapoierea depozitului.Numerarul reprezinta forma cea mai lichida dintre toate instrumentele de plata si datorita acestei caracteristici s-a mentinut in toate etapele evolutiei societatii de la aparitia banilor pana in prezent. Alegerea formei de lichiditate devine o optiune individuala, cei mai multi indreptand-se catre depozitele bancare pe termen scurt si catre piata secundara de valorificare a activelor. Pe aceste piete trebuie sa avem in vedere si costurile specifice (comisioane, taxe, impozite) si o eventuala pierdere de valoare intre pretul de cumparare si cel de vanzare la o valorificare urgenta
1.3 MODALITATI DE DECONTARE
Procedeele de decontari reprezinta un ansamblu de tehnici specifice, determinate de particularitatile unor tranzactii, menite sa asigure realizarea transferului de fonduri si stingerea obligatiilor in conditiile stabilite de parteneri. In literatura de specialitate, procedeele de decontari se mai intalnesc si sub denumirea de forme de decontare insa cu acelasi continut. In sistemul bancar se folosesc urmatoarele procedee de decontari: viramentul, cecul, acreditivul, incassoul, procesul cambial si compensarea interbancara.
Fiecare procedeu foloseste unul sau mai multe instrumente de plata, astfel: viramentul - ordinul de plata;
Preview document
Conținut arhivă zip
- Alegerea Schemelor de Plata si a Modalitatilor de Decontare.doc