Analiza privind importanța procesului educațional în dezvoltarea economică

“CEL MAI DE PREŢ DIN TOT CAPITALUL ESTE CEL INVESTIT ÎN FIINŢA UMANĂ”

Alfred Marshall

“Principles of Economics”

INTODUCERE

Una din marele probleme cu care se confruntă economiştii, începând de la 1700 şi până în prezent, se referă la modul în care are loc creşterea economică. Acest proces este explicat în cele mai multe dintre studii doar din punct de vedere teoretic. Şi anume, creşterea economică implică schimbarea în cantităţile de capital şi inputul de forţă de munca. Ceea ce rămâne neexplicat este pus de obicei pe seama factorului numit “progres tehnic”.

Din cercetările recente se observă un interes crescând din partea economiştilor în ceea ce priveşte impactul educaţiei asupra outputului real şi al creşterii economice.

Progresul tehnologic însuşi poate fi, până la urmă, pus pe seama investiţiilor în educaţie realizate de către indivizi sau societate, investiţii care au drept scop în special creşterea calităţii capitalului uman.

Un număr însemnat de economişti au sugerat, prin cercetările lor, că difuzia educaţiei poate fi esenţială pentru dezvoltarea economică modernă, susţinând necesitatea creşterii investiţiei intelectuale.

Investiţiile în capitalul uman sunt reprezentate de activităţile care influenţează viitorul bănesc şi pe cel psihic prin sporirea resurselor umane. Toate aceste investiţii îmbunătăţesc calificarea şi cunoştinţele sporind astfel veniturile băneşti sau pe cele de natură psihică. De altfel este cunoscut faptul că, aproape întotdeauna, persoanele cu o educaţie şi o calificare mai înaltă tind să câştige mai mult decât celelalte.

Inegalitatea în distribuţia câştigurilor şi veniturilor este, în general, direct proporţională cu inegalitatea în educaţie sau altă formă de pregătire profesională. O exemplificare în acest sens este că în legătură cui şomajul care tinde să fie strâns legat, de obicei invers proporţional, de educaţie.

Lucrarea de faţă îşi propune să analizeze probleme legate de eficienţa învăţământului superior românesc din mai multe puncte de vedere. De asemenea ne propunem să realizăm o comparaţie cu învăţământul superior din Republica Moldova şi eventual cu cel dintr-o ţară vest-europeană.

Primul capitol “efectuarea alegerii” cuprinde efectiv procesul pe care un absolvent de liceu îl parcurge atunci când este pus în faţa alegerii unei cariere. Bineînţeles ca în această situaţie influenţa familiei are un impact considerabil în sensul că s-a demonstrat că indivizii proveniţi din familii stabile şi în care părinţii au un nivel ridicat de educaţie au şanse mai mari să obţină o diplomă universitară.

În ceea ce priveşte costul procesului de şcolarizare, acesta face obiectul capitolului trei al lucrării în care se analizează câştigurile viitoare ale individului în comparaţie cu efortul material pe care acesta trebuie să-l suporte pentru a-şi definitiva educaţia.

De asemenea sunt luate în considerare şi costurile pe care le suportă societatea şi care includ cheltuielile efectuate de universităţi pentru activităţi care nu sunt neapărat legate de procesul educaţional, deşi pot acţiona asupra acestuia.

În ceea ce priveşte modelul economic, vom lua în considerare o funcţie de producţie în care resursele ca profesorii, spaţiul de care dispun facultatea etc. sunt date constante, iar obiectivul este maximizarea rezultatelor reprezentate de numărul de studenţi. Modelul funcţiei cost presupune minimizarea cheltuielilor şi nu minimizarea numărului de studenţi.

În capitolul patru “Impactul educaţiei asupra dezvoltării economice” este analizat efectul şcolarizării asupra venitului brut pe locuitor.

Luarea deciziei

Omenirea s-a înfruntat din totdeauna cu problem alegerii: ce cale să aleagă, dacă să participe sau nu la o acţiune.

Continuarea studiilor sau nu este de asemenea o alegere la care este supus un absolvent de liceu după promovarea examenului de Bacalaureat.

Având în vedere că atingerea maturităţii unui individ nu depinde exclusiv de vârstă şi că perioada adolescenţei este plină de contradicţii şi conflicte, un adolescent de liceu care tocmai a depăşit această perioadă dificilă din viaţă este pus deodată în faţa situaţiei de a alege. Şi de multe ori este luat pe nepregătite, alegerea sa fiind luată în urma unui impuls sau sub presiunea timpului.

Alegerea presupune o cunoaştere aprofundată a propriilor capacităţi şi limite, o analiză obiectivă a preocupărilor şi aptitudinilor fiecăreia şi apoi a posibilităţilor în care acestea pot fi puse în valoare în diverse domenii de activitate.

Bineînţeles că sunt o mulţime de factori, pe lângă cel subiectiv, care pot influenţa această alegere. Între aceştia, factorul material are, în zilele noastre o importanţă determinantă în alegerea între învăţământul de stat şi cel privat. Între aceste două forme cea mai căutată este prima, având în vedere şi posibilităţile materiale precum şi nivelul de trai al românilor, deşi au fost create premisele pentru dezvoltarea învăţământului privat şi deja a apărut o oarecare consecinţă din partea acesteia.

Prin urmare, din punct de vedere al elementelor sale, structura procesului de alegere pe care este nevoit să-l parcurgă un absolvent de liceu este dată de schema din figura 1.1.

Alegerea este analizată din două puncte de vedere:

cantitativ

calitativ