Cuprins
- CAP I - ASPECTE GENERALE PRIVIND ACTIVITATEA CEC- SA 4
- 1.1. Scurt istoric al CEC 4
- 1.2. Locul şi rolul CEC- ului în sistemul bancar din România 4
- 1.3. Principalele operaţiuni derulate prin AG. CEC 5
- 1.4. Structura organizatorică a CEC 7
- 1.4.1. Baza legala de funcţionare 8
- 1.4.2. Obiectul de activitate 9
- CAP II - NECESITATEA, ROLUL ŞI LOCUL CONTROLULUI FINANCIAR 10
- 2.1. Necesitatea controlului financiar 10
- 2.2. Locul şi rolul controlului financiar 11
- 2.3. Obiectivele şi formele controlului financiar 11
- 2.4. Conţinutul şi funcţiile controlului financiar 12
- 2.5. Sursele de informare 14
- CAP III - ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA ACTIVITĂŢII DE
- CONTROL FINANCIAR DE GESTIUNE LA AGENŢIILE CEC 15
- 3.1. Organizarea şi sarcinile controlului financiar de gestiune 15
- 3.2. Obiectivele organelor de revizie şi control financiar 15
- 3.3. Procedee şi tehnici de exercitare a controlului financiar de gestiune 16
- 3.3.1. Controlul documentar contabil 17
- 3.3.2. Documente emise de agenţia CEC supusă verificării 18
- 3.3.3. Controlul periodic al valorilor 21
- 3.4. Organigrama de tip Sucursală Judeţeană 22
- 3.5. Atribuţii şi răspunderi 24
- 3.5.1. Obligaţiile unităţii controlate 24
- 3.5.2. Obligaţiile organelor de revizie 24
- CAP IV - NORME METODOLOGICE PRIVIND DESFAŞURAREA
- ACTIVITAŢII DE REVIZIE LA CEC-SA 26
- 4.1. Sarcinile organelor de revizie 26
- 4.2. Programarea activităţii de revizie 26
- 4.3. Organizarea şi desfăşurarea reviziilor 26
- CAP. V. CADRU ANALITIC PRIVIND OBIECTIVELE CONTROLULUI 28
- 5.1. Controlul gestionar de valori de gestiune şi băneşti 28
- 5.2. Întocmirea actelor de control 33
- 5.3. Valorificarea constatărilor 35
- 5.4. Studiu de caz 36
- CAP VI - CONCLUZII ŞI PROPUNERI 43
- ANEXE 45
- BIBLIOGRAFIE 54
Extras din proiect
CAP I. PROBLEME GENERALE PRIVIND ACTIVITATEA CEC- SA.
1.1 SCURT ISTORIC AL CEC
Sistemul bancar îşi are originea în trecutul îndepărtat , existând mărturii foarte vechi ce atestă practicarea unor activităţi bancare.
Primele dovezi ale unei activităţi bancare se regăsesc în Orientul Apropiat (Babilon) şi Egiptul Antic.
Primele dovezi ale unei activităţi bancare pe teritoriul României au fost descoperite în anii 1786 şi 1855 şi sunt reprezentate de 55 de plăci de piatră , datând din perioada Daciei Traiane.
În perioada modernă primele încercări de creare a unei bănci au avut loc la începutul secolului XIX-lea
În 1856 a fost creată Banca Naţionala a Moldovei cu sediul la Iaşi - de către un bancher prusac , care a dat faliment în 1857 din lipsa de fonduri.
La 24.11.1864 a fost fondate Casa de Drepturi şi Consemnaţiuni care până la crearea BNR a fost principala bancă de emisiune de pe teritoriul Principatelor Unite. Ea primea în administrare, pe de o parte, drepturi voluntare spre fructificarea lor pe de alta parte depuneri judiciare şi administrative cu caracter obligatoriu. Fondurile disponibile puteau fi date cu împrumut statului, care avea prioritate, şi particularilor, în măsura în care disponibilităţile o permiteau.
După 1876 îşi diversifică activitatea devenind o instituţie propriu-zisă de credit , prin lărgirea sferei plasamentelor, acordând statului împrumuturi pentru repararea şoselelor, repararea Teatrului Naţional şi chiar pentru acoperirea deficitelor bugetare.
Prin decretul nr.387/1949 instituţia a luat denumirea de Casa de Economii şi Consemnaţiuni.
1.2. LOCUL ŞI ROLUL CEC- ULUI ÎN SISTEMUL BANCAR
Ţinând cont de necesităţile economiei naţionale , Casei de Economii şi Consemnaţiuni nu îi este indiferent dacă populaţia tezaurizează rezervele băneşti , scoţându-le din activul economic, sau dacă le depune spre păstrare la CEC, canal prin care acestea reintră în circuitul economic.
De aceea Casa de Economii şi Consemnaţiuni desfăşoară o activitate intensă , luând măsuri corespunzătoare specificului şi particularităţilor fiecărei etape de dezvoltare economico-socială pentru a atrage cât mai mult disponibilităţi băneşti ale populaţiei cu respectarea principiului liberului consimţământ
Prin depunerea banilor la CEC. populaţia îşi păstrează dreptul de proprietar, dar cedează drepturile de folosinţă ale banilor pe timpul când aceştia sunt depuşi la CEC, timp în care are loc redistribuirea temporară de către stat a acestor sume mobilizate în interesul economiei naţionale.
Prelucrarea şi utilizarea cu titlu rambursabil de către stat a economiilor populaţiei prin intermediul Casei de Economii şi Consemnaţiuni pentru consemnarea produselor de valori mari şi de folosinţă îndelungată duce la schimbări în structura ansamblului.
De asemenea, economia organizată prin intermediul CEC contribuie la asigurarea unei circulaţii băneşti simple şi rapide , la o mai mare stabilitate a surselor din această categorie, ceea ce acordă posibilitatea satisfacerii cerinţelor economiei cu o cantitate mai mică de numerar , asigurând echilibrul financiar şi monetar.
In perioada actuală statul are posibilitatea ca fie direct , fie prin intermediul Băncii naţionale ce sprijină activitatea bancară din România în scopul mobilizării eficiente a economiilor.
Casa de Economii şi Consemnaţiuni s-a aliniat la standardele Casei de Economii şi
Consemnaţiuni din Europa, acestea conferindu-i dreptul de a face parte din Grupul Casei de Economii din Europa precum şi membru al institutului Mondial al Caselor de Economii.
Încă de la înfiinţare , CEC. a avut ca principal obiect de activitate atragerea, păstrarea şi fructificarea economiilor băneşti ale populaţiei şi a disponibilităţilor băneşti ale unor persoane juridice.
Procesul de economisire este influenţat de nivelul şi structura veniturilor şi eficienţelor băneşti ale populaţiei , şi factori psihologici de încredere în organele statale şi instituţiile bancare, de stabilitate politică internă şi externă , de imaginea publică a conducătorilor şi funcţionarilor din organismele implicate în acest proces etc.
În ciuda influenţei factorilor specifici ce acţionează în perioada de tranziţie (şomaj, inflaţie, scăderea puterii de cumpărare ), atragerea economiilor prin unităţile CEC a cunoscut un curs ascendent, ceea ce arată încrederea de care Casa de Economii şi Consemnaţii se bucură în rândul populaţiei.
1.3. PRINCIPALELE OPERAŢIUNI DE ECONOMII DERULATE
PRIN AGENŢIILE CEC
1. CONTUL CURENT PERSONAL 25110201
- se deschide la cererea persoanelor fizice majore la orice unitate CEC;
- din conturile curente personale se pot efectua diverse plăţi periodice prin virament;
- pentru efectuarea de restituiri în numerar, titularul poare indica şi alte două unităţi CEC în afara celei la care este deschis contul;
- titularul poate împuternici şi alte persoane să dispună de sume depuse în cont;
- pensionarii pot opta pentru depunerea pensiei în cont, pot împuternici printr-o procură specială, autentificată notarial, o persoană care să efectueze operaţiuni în contul lor, pot primi extrasul de cont la domiciliu contra cost.
2. CERTIFICATUL DE DEPOZIT CU PLATA LUNARĂ A DOBÂNZII CT. 25410301
- se emite la toate unităţile CEC, cu valori nominale fixe de 500.000 lei, 1.000.000 lei , 5.000.000 lei, 10.000.000 lei şi 25.000.000 lei;
- scadenţa este lunară;
- dobânda anuală menţionată pe certificat rămâne nemodificată până la scadenţă.
3. CARNETUL DE DEPUNERE CU PLATA LUNARĂ A DOBÂNZII CT. 254240
- se emite la toate unităţile CEC, cu valori nominale fixe de 100.000 lei 500.000 lei, 1.000.000 lei, 3.000.000 lei, 5000.000 lei, 10.000.000 lei şi 25.000.000 lei;
- scadenţa carnetului este la 3 ani;
- dobânda se plăteşte lunar, la data scadenţei înscrisă pe fiecare din cele 24 taloane;
- titularul poate solicita introducerea unei persoane la clauza de împuternicire.
4. CERTIFICATUL DE DEPUNERE CU PLATA DOBÂNZII LA 3 LUNI CT. 25410401
- se emite la toate unităţile CEC, cu valori nominale fixe de 100.000 lei, 500.000 lei,
1.000.0 lei şi 5.000.000 lei;
- scadenţa certificatului de depunere este la 3 ani;
- dobânda se plăteşte la 3 luni, datele fiind înscrise pe fiecare din cele 12 taloane;
- titularul poate solicita introducerea unei persoane la clauza de împuternicire
Preview document
Conținut arhivă zip
- Controlul Financiar de Gestiune la Agentiile CEC.DOC