Reguli Generale ale Execuției Cheltuielilor

Executia cheltuielilor

Executia veniturilor bugetului de stat este activitatea de incasare a impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor venituri cuvenite acestui buget. Principiile ce stau la baza executiei veniturior bugetare sunt:

æ nici un impozit, taxã sau alte obligatii de natura acestora nu pot fi inscrise in buget si incasate, dacã acestea nu au fost stabilite prin lege;

æ legea bugetarã anualã aprobã, pentru fiecare an, lipsa impozitelor, taxelor si a cotelor acestora, precum si a celorlante venituri ale statului care urmeaza sã se perceapa;

æ este interzisa perceperea sub orice titlu si sub orice denumire de contributii directe sau indirecte in afara celor stabilite prin lege.

Venituri bugetare

Veniturile bugetare sunt venituri de naturã publicã, dar intre ele si veniturile publice nu se poate pune semnul egalitatii. Veniturile publice au o sfera mai largã de cuprindere, incluzãndu-le pe cele bugetare. In plus, in structura veniturilor publice se mai includ veniturile obtinute din propria activitate de regiile publice autonome si de alte unitati economice apartinãnd in exclusivitate statului, precum si de cãtre institutiile publice.

Veniturile bugetare detin o pondere covãrsitoare in structura veniturilor publice, mãrimea si structura lor influenteaza intr-o masurã substantiala marimea si structura veniturilor publice.

Veniturile bugetare sunt mijloacele sau modalitatile practice de formare a bugetului public, in pluralitatea determinarilor sale.

Fiecare venit bugetar se caracterizeaza prin anumite trãsãturi determinate de natura sa, de modul de asezare si percepere la buget si de provenienta.

Aceste trãsãturi, elemente tehnice ale veniturilor bugetare se refera la :

- denumirea venitului bugetar;

- subiectul venitului bugetar sau contribuabilului;

- plãtitorul venitului bugetar care vizeazã persoana obligatã sã efectueze calculul, retinerea si platã cãtre buget a venitului ;

- obiectul venitului bugetar sau materia impozabilã ;

- unitatea de impunere, adica unitatea de mãsura in care se exprima obiectul venitului bugetar ;

- baza impozabilã ;

- asiesta sau modul de asezare, de calcul si de vãrsare a venitului bugetar ;

- termenele de platã, de vãrsare, la bugetul public ;

- facilitãtile acordate la stabilirea si plata obligatiilor cãtre bugetul public ;

- obligatiile si rãspunderile subiectilor venitului bugetar ;

- dreptul de contestatie al subiectilor venitului bugetar si modul de rezolvare a contestatiilor.

Structura generalã a veniturilor bugetare se stabileste prin Legea finantelor publice, iar dreptul de instituire a acestora revine Parlamentului.

Trasaturile caracteristice si regimul concret ale veniturilor bugetare se precizeazã prin edictarea unor legi distincte, pe baza carora Guvernul adoptã hotãrãri, iar Ministerul Finantelor emite ordine, norme metodologice sau/si instructiuni, care vizeazã prezentarea detaliata a regimului de percepere pentru fiecare venit bugetar.

Cresterea reala a volumului veniturilor bugetare a fãcut posibilã amplificarea cheltuielilor publice, dar evolutia corelativã a resurselor si utilizãrilor bugetare este determinatã de o multitudine de factori economici, monetari, sociali, demografici, politic, militari, precum si de natura financiarã.