Criminalitatea economico-financiară

INTRODUCERE

"Criminalitatea economico-financiară distorsionează mediul de afaceri prin

atingerea gravă adusă concurenței loiale și este intim asociată cu corupția (...). Unul

dintre dușmanii celor care doresc să combată acest fenomen este mentalitatea că

fraierii sunt cei care plătesc, iar șmecherii reușesc să găsească portițe de scăpare",

Ștefan D. Popa, fostul președinte al

Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului

București (CCIB), 2005

Am ales această temă deoarece studierea acestui fenomen prezintă o importanță reală în economia României, aceasta fiind una dintre țările Uniunii Europene care a crescut cel mai mult în procentaje la capitolul evaziunii fiscale.

După cum observăm din mass-media, criminalitatea economico-financiară din România, dar și din celelalte state ale Uniunii Europeane, a atins în ultimii ani dimensiuni relativ mari. Dar mai putem observa și faptul că statul român nu renunță așa ușor și încearcă să lupte cu acest fenomen, strategia acestuia privind combaterea, prevenirea și reducerea criminalității.

În această privință, pe plan legislativ, preocuparea a constatat în eleborarea, completarea, modificarea și corelarea legislației naționale potrivit standardelor internaționale.

Criminalitatea economico-financiară este un subiect atât de complex, încât am încercat prin prezenta lucrare, să o descriu cât mai în detaliu, dar am păstrat subiectivitatea, în încercarea de a surprinde cât mai multe aspecte ale subiectului în cauză și de a găsi sugestii cât mai realiste referitoare la combaterea și eradicarea acestui fenomen care tinde să crească, odată cu dezvoltarea economiei. Lucrarea este structurată în patru capitole.

De aceea, în prima parte am prezentat anumite noțiuni introductive, cum se manifestă aceasta în economia României, precum și agravarea acesteia în crimă organizată. Criminalitatea economico-financiară se manifestă prin acele acte sau fapte ilicite comise de indivizi, asociații, societăți sau organizații în legătură cu derularea unor afaceri bănoase, prin utilizarea înșelăciunii, fraudei, abuzului de încredere, spălarea de bani, etc. Acest fenomen se poate transforma ușor în crimă organizată, deși nu ne vom da seama de momentul producerii lui. Un factor al schimbării caracterului infracțional, precum și al majorității infracțiunilor este dorința de a obține profit, de aceea am dezvoltat infracțiunea de spălare de bani ca fiind unul dintre mijloacele îndeplinirii crimei organizate.

În a doua parte am prezentat cauzele care favorizează accentuarea criminalității economico-financiare. Acestea sunt intervenția statului și presiunea fiscalității. Integrarea României în structurile NATO și UE, a produs modificări în domeniul instituțiilor financiar-bancare, a pieței de capital, și în instituțiile bugetare, toate acestea având avantaje dar și dezavantaje. Odata intrată în UE, România a trebuit să-și reabiliteze și să-și unifice administrația contribuțiilor fiscale, dar după cum vedem, nici până în ziua de azi nu s-a ajuns la rezultatul dorit.

În a patra parte, am precizat despre cea mai întâlnită infracțiune din acest domeniu - evaziunea fiscală, dar și despre autoritățile puse în funcție pentru a preveni acest tip de criminalitate. Evaziunea fiscala este un fenomen în masă, ce este definit ca fiind sustragerea prin orice mijloace de impunerea sau plata impozitelor, contribuțiilor și taxelor asupra veniturilor și bunuriloe dobândite, ce intră sub incidența impozitării fiscale. Poate fi legală sau ilicită. Cele mai întâlnite cazuri de evaziune fiscala sunt: sustragerea agenților economici de la plata obligațiilor bugetare, folosirea de facturi externe falsificate și în cazul contractelor de vânzare se precizează un alt preț decât cel real.

În România fenomenul evaziunii fiscale, a luat amploare în ultimii 20 de ani, fiind în continuare foarte greu de controlat și de cuantificat.

Și nu în ultimul rând, în ultima parte am prezentat unele din cele mai întâlnite scheme infracționale din zilele noastre. Neexistența unor reglementări legale, complete, cu privire la infracțiunile în domeniul economic i-a făcut pe oameni să devină foarte creativi în eludarea legilor, creând anumite societăți fantomă, în scopul evitării plății obligațiilor fiscale către bugetul de stat, dar și alte escrocherii cum sunt frauda de tip carusel, societățile offshore și frauda prin produsele accizabile.