Cuprins
- LISTĂ DE ABREVIERI .1
- NOȚIUNI INTRODUCTIVE .3
- CAPITOLUL I .4
- DEFINIȚIA, OBIECTIVELE ȘI PRINCIPIILE GENERALE .4
- I. DEFINIȚIA.4
- II. OBIECTIVELE .4
- III. PRINCIPIILE GENERALE .5
- CAPITOLUL AL II-LEA .8
- ARGUMENTE DOCTRINARE ÎN PRIVINȚA DEZVOLTĂRII DURABILE, MOMENTECHEIE,
- SITUAȚIA ACTUALĂ .8
- I. ARGUMENTE DOCTRINARE ÎN PRIVINȚA DEZVOLTĂRII DURABILE .8
- II. MOMENTE-CHEIE . 10
- III. SITUAȚIA ACTUALĂ . 12
- CAPITOLUL AL III-LEA . 16
- PROGRAME DE ACȚIUNE . 16
- I. PAM, ÎNTRE ABORDAREA SECTORIALĂ ȘI STRATEGIA DEZVOLTĂRII
- DURABILE . 16
- II. CADRUL STRATEGIC ACTUAL - PAM 6 . 19
- CAPITOLUL AL IV-LEA . 23
- INSTRUMENTE DE APLICARE A POLITICII DE MEDIU . 23
- I. INSTRUMENTE DE REGLEMENTARE . 23
- II. INSTRUMENTE AXATE PE PIAȚĂ . 23
- III. MECANISME DE SUPORT FINANCIAR . 26
- CAPITOLUL AL V-LEA. 28
- POLITICA DE MEDIU ÎN ROMÂNIA . 28
- CONCLUZII . 29
- BIBLIOGRAFIE . 30
Extras din proiect
NOȚIUNI INTRODUCTIVE
Apărută pe agenda de lucru europeană la începutul anilor 1970, preocuparea pentru
mediu dobândeşte un caracter distinct odată cu semnalarea, de către Clubul de la Roma, a
diminuării resurselor naturale şi a deteriorării rapide a calităţii apei, aerului şi solului. Au trecut
doi până la crearea politicii comunitare de mediu, în 1972 şi de aici la dezvoltarea acesteia ca una
dintre cele mai importante politici comunitare.1 Importanţa sa nu este datorată anvergurii
fondurilor alocate (care nu depăşesc fondurile de care dispun politica regională sau politica
agricolă), ci faptului că politica de mediu a devenit politică orizontală a Uniunii Europene,
aspectele de protecţie a mediului fiind considerente obligatorii ale celorlalte politici comunitare.
Prin adoptarea strategiei dezvoltării durabile ca element principal al câmpului său de acţiune –
adică prin preocuparea pentru natură ca moştenire şi resursă a generaţiilor viitoare politica de
mediu este permanent conectată la tendinţele globale de protecţie a mediului, aşa cum apar ele în
urma evenimentelor internaţionale precum summit-urile de la Rio (1992) şi Johanesburg (2002),
a protocolului de la Kyoto, etc. În plus, această conectare şi implicare în progresele
internaţionale de mediu transformă Uniunea Europeană în promotor global al dezvoltării
durabile.
Conceptul de dezvoltare durabilă a fost dezvoltat prin contribuţia Comisiei Mondiale
asupra Mediului şi Dezvoltării (Comisia Brundtland) din 1987 şi reprezintă: „a răspunde
nevoilor actuale fără a compromite şansa generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile lor
nevoi”. În anii următori, conceptul de durabilitate a fost însuşit de ecologişti, economişti,
sociologi de manieră diferită, specifică, fără un efort de integrare a principiilor şi obiectivelor.
Inclusiv la nivel instituţional, aspectele dezvoltării durabile au fost, cel mai adesea, reduse la
aspectele de mediu, într-o abordare unilaterală. Cinci ani mai târziu, în 1992, Conferinţa
Naţiunilor Unite asupra Mediului şi Dezvoltării (CNUED) de la Rio De Janeiro, împreună cu
modificările în Tratatul Comunităţilor Europene aduse la Maastricht, au marcat nu doar un
angajament politic al Uniunii pentru orientarea către o dezvoltare durabilă la nivel global ci, mai
ales, au promovat o abordare integrată a protecţiei mediului prin corelarea obiectivelor de mediu
cu cele sociale şi economice în toate politicile europene.
1http://www.europarl.europa.eu.
CAPITOLUL I
DEFINIȚIA, OBIECTIVELE ȘI PRINCIPIILE GENERALE
I. DEFINIȚIA
Reprezintă un sistem integru al priorităților și al obictivelor de mediu, al metodelor și
instrumentelor de atingere ale acestora care este direcționat spre asigurarea utilizării durabile a
resurselor naturale și prevenirea degradării calității mediului. De asemenea, poate fi definită ca
un ansamblu de măsuri și mijloace prin care se urmărește conservarea capacității de suport a
sistemelor naturale. Componentele politicii de mediu vizează sfera reglementărilor, dar și
modificarea comportamentului producătorilor și consumatorilor, a societății civile în ansamblu.
II. OBIECTIVELE
Obiectivele care stau la baza politicii de mediu a Uniunii Europene au fost stabilite prin
contribuţia Actului Unic European şi a Tratatului de la Maastricht. Conform articolului 174, sub
rezerva implicării Comunităţii cu respectarea strictă a principiului subsidiarităţii, obiectivele
comunitare în domeniul mediului sunt:
- conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului;
- protecţia sănătăţii umane;
- utilizarea prudentă şi raţională a resurselor naturale;
- promovarea de măsuri la nivel internaţional în vederea tratării problemelor regionale şi
globale de mediu.
Stabilirea acestor obiective comune nu prejudiciază însă rolul statelor membre. Mediul
ţine de domeniul competenţelor împărţite, iar statele membre îşi păstrează competenţele în
materie de elaborare, aplicare şi finanţare a politicilor de mediu; acţiunile comunitare sunt
complementare, cu rol, pe de o parte de asigurare a cadrului european de armonizare-coordonare
a politicilor naţionale şi, pe de altă parte, de susţinere a politicilor statelor membre şi de potenţare
a impactului acestora.2
2 Gabriela Carmen Pascariu, Politici Europene, suport de curs – Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași.
III. PRINCIPIILE GENERALE
Politica de mediu europeană se bazează pe principiile precauției, prevenirii, corectării
poluării la sursă și „poluatorul plătește”.
1. Principiul precauției este un instrument de gestionare a riscurilor care poate fi invocat
în cazul în care există o incertitudine științifică cu privire la un posibil risc la adresa
sănătății umane sau a mediului, provenit dintr-o anumită acțiune sau politică. De
exemplu, în cazul în care există îndoieli cu privire la posibilele efecte periculoase ale
unui produs și în cazul în care incertitudinea persistă și în urma unei evaluări științifice
obiective, pentru evitarea daunelor la adresa sănătății umane sau a mediului, pot fi
furnizate instrucțiuni de interzicere a distribuției produsului sau de eliminare a sa de pe
piață. Astfel de măsuri trebuie să fie nediscriminatorii și proporționale și trebuie
revizuite imediat ce există informații științifice suplimentare.
2. Principiul „poluatorul plătește” este pus în aplicare prin intermediul Directivei privind
răspunderea pentru mediul înconjurător (DRM), care vizează prevenirea sau remedierea
daunelor aduse mediului (și anume, speciilor și habitatelor naturale protejate, apei și
solului). Operatorii care desfășoară anumite activități profesionale, precum transportul de
substanțe periculoase sau activități care presupun evacuări în apă, trebuie să ia măsuri
preventive în cazul unei amenințări iminente la adresa mediului.3 Dacă s-au produs deja
pagube, operatorii sunt obligați să adopte măsurile adecvate pentru remedierea acestora
și să suporte cheltuielile aferente. Domeniul de aplicare al directivei a fost extins de trei
ori pentru a include gestionarea deșeurilor extractive, funcționarea siturilor geologice de
stocare și, respectiv, siguranța activităților petroliere și gaziere offshore.
Bibliografie
LUCRĂRI DE SPECIALITATE :
1. Adrian Miroiu, Introducere în politicile publice, Edit. Paideia, București, 2001.
2. Agenţia Europeană de Mediu, Stratégie de l’AEE 2004-2008, 2004.
3. Costel Ene, Dreptul mediului. Noțiuni, Edit. C.H.Beck, București, 2011.
4. Gabriela Carmen Pascariu, Politici Europene, suport de curs – Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași.
5. Ioan Bari, Probleme globale contemporane, Edit. Economică, București, 2003.
6. Institutul European din România, Seria Micromonografii – Politici Europene. Politica de mediu., 2000.
7. Jones, R.A., The politics and economics of the European Union, Edward Elgar Publishing, Inc.,University Press, Cambridge, 1998.
8. Pohoaţă, I., O istorie a doctrinelor economice, Edit. Institutul European, Iaşi, 2000.
9. Valentin-Stelian Badescu, Dreptul mediului. Sisteme de management de mediu, Edit. C.H.Beck, București, 2011.
LEGISLAȚIE:
1. Directiva 90/313/CEE privind accesul liber la informaţia de mediu.
2. Regulamentul 1210/90/CEE privind înfiinţarea Agenţiei Europene de Mediu.
REVISTE DE SPECIALITATE :
1. Broşura “Politica de dezvoltare regională”.
ADRESE WEB :
1. www.beta.ier.ro/ Phare RO 0006.18.02, MicromonografiE - Politici Europene.
2. www.europarl.europa.eu.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Politica de mediu a Uniunii Europene.pdf