Cuprins
- I. DEFINIREA CONCEPTULUI 3
- II. SUBDIVIZIUNI ALE DEFICITULUI BUGETAR 3
- III. CAUZE ALE DEFICITULUI BUGETAR 4
- IV. EFECTE 4
- V. FINANȚAREA DEFICITULUI BUGETAR 4
- VI. VIZIUNEA 6
- VII. STUDIUL DE CAZ 7
- VIII.CONCLUZII 14
- IX. BIBLIOGRAFIE 15
Extras din proiect
I. DEFINIREA CONCEPTULUI
a) Deficitul bugetar este o expresie a dezechilibrului financiar public proiectat sau în execuție, care se referă la insuficiența veniturilor pentru a finanța cheltuielile bugetare într-o perioadă de timp determinată, de regulă un an.
b) Deficitul reprezintă necesarul net de finanțare a sectorului administrației publice și subsectoarelor acestuia.
c) Deficit bugetar - parte a cheltuielilor bugetare ce depaseste veniturile bugetare intr-un an bugetar
d) Deficitului bugetar apare ca un sold negativ al bugetului analizat, între veniturile încasate și cheltuielile efectuate la nivelul unui exercițiu financiar.
II. SUBDIVIZIUNI ALE DEFICITULUI BUGETAR
A. În funcție de sursa de formare a acestuia, deficitul bugetar total (DBT) se analizează și se programează pe două componente,
DBT = DBP+ChD
a) deficit bugetar primar (DBP): deficitul care provine din diferența dintre suma cheltuielilor publice ocazionate de plățile prin transferuri și cele pentru cumpărare
de bunuri și servicii publice, pe de o parte, și suma veniturilor publice,
pe de altă parte
b) cheltuielile cu dobânzile aferente împrumuturilor (ChD),deoarece aceste împrumuturi trebuie finanțate din alte surse decât resursele financiare proprii.
B. În funcție situația macroeconomică al ciclului economic care ia în considerare folosirea deplină a forței de muncă și a capacităților de producție, distingem:
a) deficit structural, calculat în condițiile în care economia ar funcționa la întreaga ei capacitate;
b) deficit ciclic, calculat ca diferență dintre deficitul total (numit și actual) care ia în considerare folosirea reală a capacităților de producție (mai mică sau mai mare) și deficitul structural.
III. CAUZE ALE DEFICITULUI BUGETAR
1. nivelul și fluctuațiile produsului intern brut, care reprezintă una din cauzele interne ce duc la apariția sau creșterea deficitului bugetar,prin încetinirea ritmului de creștere a veniturilor publice. În schimb,într-o economie dezvoltată, cu agenți economici puternici, cu o pondere ridicată a populației ocupate și cu o populație cu venituri și averi ridicate, în care disciplina financiară este respectată, veniturile publice care alimentează bugetul național se vor încasa în cuantum ridicat și la termenele prevăzute, ceea ce creează premisele acoperirii cheltuielilor publice.
2. gradul de redistribuire a produsului intern brut poate conduce la dezechilibre între veniturile și cheltuielile publice, în condițiile în care cresc componentele privind ajutorul de șomaj și asistența socială.Pe de o parte, gradul redus de ocupare a forței de muncă implică încasări bugetare mai scăzute din impozitul pe venit, contribuții la asigurări sociale etc., iar pe de altă parte, necesită eforturi suplimentare din partea autorităților publice pentru protecție socială.
3. creșterea cheltuielilor publice pentru înarmare a fost adesea una dintre cauzele care au dus la depășirea veniturilor publice de către cheltuielile publice.
4. fenomenele conjuncturale internaționale își transmit influența prin intermediul cursului de schimb și al ratei dobânzii.
IV. EFECTE
1. creșterea datoriei publice și, implicit, a serviciului acesteia, respectiv cheltuielile publice privind rambursările, dobânzile și comisioanele exigibile în fiecare an pentru stingerea datoriei publice. Paralel cu sporirea cheltuielilor publice pe această cale, are loc o realocare a fondurilor publice în detrimentul furnizării bunurilor și serviciilor publice către populație;
2. creșterea ratei dobânzii pe piață, prin sporirea cererii de credite publice necesare acoperirii deficitului. În plus, creditul public, intrând în competiție cu creditul particular (fenomenul de evicțiune), se opune investițiilor private, încetinind ritmul creșterii economice;
3. împrumutul public este contractat de o generație și este achitat de o alta, apare o distribuire între generații a beneficiilor și costurilor acestuia, care poate fi considerată ca fiind inechitabilă, în funcție de scopul inițial al creditului public.
Bibliografie
ADINA, L. T. (n.d.). FINANȚE PUBLICE.
ALIN-STELIAN, D. (n.d.). TEORII CLASICE ȘI MODERNE PRIVIND ECHILIBRUL BUGETAR.
CIOPONEA, M. (2014). FINANȚE PUBLICE ȘI FISCALITATE.
CIOPONEA, M.-C. (2007). Finanțe publice și teorie fiscală.
Elena, M. O. (2012). INFLUENȚA DEFICITULUI BUGETAR ASUPRA DEZVOLTĂRII ECONOMICE A.
europeana, c. (2017). raport anual .
http://www.bnr.ro/Home.aspx. (n.d.).
http://www.insse.ro/cms/. (n.d.).
https://www.zf.ro/. (n.d.).
Iulian Vacarel, F. G. (2007). Finante publice (editia a VI-a).
Lozonschi, M. A. (2015). POLITICA DEFICITULUI BUGETAR.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Deficitul bugetar in Romania si in celelalte tari membre UE.docx
- Deficitul bugetar in Romania si in celelalte tari membre UE.pptx