Exodul de Creieri

Introducere

Această lucrare analizează unul dintre cele mai controversate procese migraționale a secolului. Consider că această temă este foarte actuală luând în considerație faptul că exodul de intelect are o influență atât asupra dezvoltării statelor lumii a treia, cât și asupra bunăstării statelor înalt dezvoltate.

De-a lungul istoriei, războiele între națiuni, ba chiar între oameni, s-au desfășurat dintotdeauna pentru pământ și proprietate. Acum când pământul este în general distribuit, apare un nou tip de război, războiul pentru tehnologii și controlul lor, acesta fiind noua amenințare a secolelor viitoare. Economia bazată pe cunoaștere câștigă tot mai mult teren, existența inovațiilor fiind unul din factorii principali care determină nivelul de dezvoltare al unui stat. Joseph F. Engelberger, parafrazând încheierea din 1967 a Programului US DoD „Project Hindsight”, a spus că inovațiile necesită doar 3 lucruri: 1 – o nevoie recunoscută; 2 – persoane competente cu tehnologii relevante și 3 – suport financiar.[1] Observăm că existența oamenilor cu calificare înaltă este un factor arhi-important al procesului inovațional. În acest context, tot mai actuală devine studierea fenomenului de exod de intelect pentru identificarea particularităților cât și influențelor sale asupra dezvoltării economice a unui stat.

Când oamenii din statele bogate își fac griji pentru migrație, ei obișnuiesc să se gândească la munictori slab remunerați care concurează cu muncitorii nativi pentru locuri de muncă în construcție, spălarea vaselor sau brațe de muncă în agricultură. Când oamenii din statele în curs de dezvoltare își fac griji pentru migrație, ei sunt preocupați de perspectiva lor la Silicon Valley, la spitalele și universitățile din lumea dezvoltată. Aceștia sunt tipul de muncitori pe care așa state ca Marea Britanie, Canada și Australia încearcă să-i atragă utilizând reguli speciale de imigrare care favorizează în mod deosebit absolvenții universităților. Multe studii au constatat faptul că mulți dintre oamenii bine-educați din statele în curs de dezvoltare sunt predispuși să emigreze. Conform unor estimări, 2/3 din persoanele instruite din Cape Verdeans trăiesc înafara statului. În urma unui amplu sondaj realizat în 2004 printre servitorii indieni privind membrii de familie care și-au schimbat locul de trai în străinătate, s-a constatat că 40% dintre acești servitori aveau studii superioare. Această cifră este colosală dacă comparăm cu rata medie a tinerilor cu studii superioare cu vârsta peste 25 de ani, care este de doar 3.3%. Exodul de creieri a deranjat și va deranja politicienii din țările sărace. Ei se tem că acest fenomen vătămează economiile lor, lipsindu-in astfel de necesarii muncitorii calificați care ar fi putut să predea la universitățile lor, să lucreze în spitalele lor și să lanseze produse noi și inteligente.

Unii economiști contemporani consideră că ipoteza de „scurgere de creiere” nu ține cont de efectele remitențelor, de efectele benefice ale migranților care se întorc și de posbilitatea de a emigra în state dezvoltate care induce oamenii să obțină mai multă educație. Alții susțin că o dată ce luăm în calcul efectele enumerate mai sus, exodul muncitorilor calificați poate fi net benefic pentru țările părăsite. Studii recente efectuate asupra migrației în așa state ca Ghana, Fiji, India și Romania, au găsit suport pentru noua idee de „câștig de creieri”.

Exodul de intelect mai este numită și migrație intelectuală care poate fi definită ca exodul din statele cu inteligență creativă, creatori de valori culturale, spirituale, științifice etc. a elitei intelectuale spre state mai dezvoltate în speranța de a se afirma obținând diverse avantaje: salariu mai mare, condiții de muncă mai bună, asistență socială etc.

Exodul de intelect rămâne a fi un fenomen al secolului XX-XXI, studierea lui fiind deosebit de actuală deoarece efectele pe care le poate genera sunt imprevizibile, contradictorii și uneori destul de greu de perceput.