Factorii determinanți ai investițiilor străine directe - cazul României

Introducere

Rolul Investiţiilor Străine Directe a fost examinat sub diferite aspecte, care se referă la impactul asupra ţărilor de origine sau gazdă, la avantaje şi costuri. De menţionat mai sunt şi alte câteva aspecte, precum corelaţia dintre ISD şi creşterea economică (cauză sau efect), impactul investiţiilor străine directe asupra modernizării structurii economice şi exporturilor, asupra ocupării forţei de muncă, transferului de tehnologie şi de management, impactul asupra dezvoltării regionale/ locale, asupra balanţei de plăţi, asupra cursului de schimb, etc. Evaluări succesive au fost făcute cu privire la factorii determinanţi ai ISD şi la deciziile firmelor de a investi într-o ţară străină.

Literatura de specialitate clasifică, de obicei, investitorii străini în funcţie de motivele lor pentru investiţii, după cum urmează:

• Investitori care caută noi pieţe- ISD orientate spre piaţa internă

• Investitori care caută forţă de muncă ieftina sau / şi resurse naturale- ISD orientate către piaţa externă

Ţări din Europa Centrală şi de Est oferă, în general, anumite condiţii atractive, în special costuri mai mici ale forţei de muncă, alături de o forţă de muncă cu educaţie şi calificare. În plus, regimul fiscal a devenit foarte încurajator în multe dintre aceste ţări.

Alegerea modului de intrare este o decizie importantă pentru o companie.

România este unul dintre grupurile din CEEC, care au constituit un punct slab de atractivitate pentru investiţiile străine directe, mai mulţi ani la rând. Situaţia s-a schimbat şi se poate observa o tendinţă nouă şi pozitivă în această privinţă.

Lucrarea este structurată după cum urmează. Prima parte este dedicată unei scurte prezentări a principalilor determinanţi ai investiţiilor străine directe general acceptati.

A doua parte prezintă metodologia de cercetare şi analizează rezultatele obţinute prin evaluarea factorilor determinanţi, în cazul României. Partea finală este constituită din concluzii şi implicaţii politice.

Principalii factori determinanti ai ISD

Mai multe sinteze au subliniat faptul că investiţiile străine directe sunt, în general, atrase de factori precum: mărimea pieţei, dezvoltarea şi potenţialul său, costul factorilor, în special al forţei de muncă, capitalul uman (educaţie si aptitudini), deschiderea comercială, reforma infrastructurii, liberalizarea preţurilor, politica fiscală, dezvoltarea instituţională, capacitatea de absorbţie tehnologică, etc.

Determinanţii ISD ar putea fi grupati în factori de bază, care se referă la condiţiile primare de atractivitate din ţările gazdă (mărimea, poziţia geografică), şi factori complementari, care sporesc sau, dimpotrivă, reduc atractivitatea unei ţări gazdă. Este vorba despre o atractivitate specific creata a ţarii (potenţial de piaţă, costul forţei de muncă şi aptitudini, costul altori factori, climatul de afaceri, inclusiv dezvoltarea instituţională).

Date şi metodologie

Datele folosite sunt cele publicate de UNCTAD, Raportul Mondial al Investiţiilor 2006, BERD, Banca Naţională a României, Institutul de Statistică din România. Au fost alese intrările de ISD / PIB în procent ca dependentă variabilă, pentru fiecare an, în perioada 1991-2006, şi ca variabile iniţiale explicative, cele care ar putea avea, în general, un anumit impact asupra deciziei companiilor de a investi (dimensiunea pieţei, costurile factorilor, climatul de afaceri).

Mai mult, anumite variabile sunt deosebit de importante în noile economii de piaţă- liberalizarea economică şi privatizarea întreprinderilor. Aceste variabile sunt cuantificate, de obicei, pentru a analiza progresul unei ţări în procesul de transformare a economiei.

Variabilele iniţiale explicative alese pentru ţara gazdă (România) sunt următoarele: schimbarea procentajului PIB în termeni reali, PIB / locuitor în dolari, populaţia, modificarea procentuală a salariilor medii lunare brute, indicele salariilor reale, costurile unităţii forţei de muncă, schimbările în productivitatea muncii în industrie (în procente), ponderea comerţului în PIB (%), indicele BERD de privatizare pe scară largă, indicele BERD de reformare a infrastructurii, indicele BERD de liberalizare a preţurilor; indicele BERD de reformare a întreprinderilor. Numărul variabilelor iniţiale este de 13. Folosind metoda analizei de factori, numărul de variabile iniţiale a fost redus la patru. Metoda ne permite să vedem gradul de corelare existent între fiecare variabilă şi factorul respectiv (determinant). Pentru o mai bună definire a fiecărui factor, a fost folosită rotaţia Equamax, compusă din şase paşi.

Rezultatele sunt în tabelul 1.