Plan de Afaceri

NECESITATEA ELABORĂRII PROIECTULUI

Acest studiu are menirea să prezinte nevoia la care se află localitatea Iaşi în piramida socio-economică a localităţilor din România, dar şi abaterile de la normele optime privind protecţia consumatorilor. Problemele care apar pe această piaţă sunt legate de producţia agricolă în mod direct, iar indirect – de nivelul cultural al zonei.

În situaţia României, consumatorul mediu face faţă foarte greu presiunii nevoilor stringente, pentru că are venituri foarte mici şi instabile. Autoconsumul este înlocuit pe o scară tot mai largă prin procurarea bunurilor şi serviciilor pe calea schimburilor pe piaţă.

Cultura consumului poate fi definită în sens sociologic drept acea cultură în care majoritatea consumatorilor doresc bunuri importate.

Posibilitatea de răspândire a culturii consumului în ţările în curs de dezvoltare este în funcţie de nivelul de viaţă, măsurat prin unităţi monetare pentru venit sau prin muncă, prin ani de învăţământ, durată medie a vieţii, produse posedate, etc.

Un rol important îl are legătura producător-consumator. Consumatorul acţionează pentru satisfacerea nevoilor fiziologice, biologice, sociale, intelectuale, în timp ce producătorul investeşte, economiseşte şi este dispus spre acţiuni caritabile.

Acest studiu poate fi abordat în mai multe domenii: medicină, biologie, psihologie, management. De aceea, trebuie să existe întotdeauna relaţii de comunicare între parteneri.

Progresul tehnic influenţează cererea pentru produsele de consum, dar şi condiţiile ofertei. Evoluţia vânzărilor unui produs nou depinde de distribuţia veniturilor şi de faptul că cererea îşi găseşte un impuls în sine însăşi.

Un produs ce satisface legile estetice creează armonie între satisfacţia estetică pe care o resimte spectatorul dezinteresat şi cea pe care produsul o dă celui pe care îl interesează.

PROMOVAREA produselor agricole şi agroalimentare presupune utilizarea unui ansamblu de acţiuni şi mijloace de informare a consumatorilor, atât în vederea satisfacerii cât mai complete a nevoilor de consum, prin cumpărarea produselor, cât şi prin creşterea vânzărilor şi a profitului firmelor.

1. DENUMIREA FIRMEI

Societatea comercială “ROMDIVE-FRIO” a fost constituită ca persoană juridică română sub formă de societate cu răspundere limitată. Societatea a luat fiinţă prin contractul de societate încheiat între asociaţi, la data de 20.V.2000.

Societatea va ţine, prin grija administratorului, un registru al societăţii în care se vor înscrie următoarele elemente: numele şi prenumele, domiciliul fiecărui asociat, partea acestuia din capitalul social, transferul părţilor sociale sau orice modificare privitoare la acestea. Registrul va fi cercetat de asociaţi şi de creditori.

Administratorul se ocupă de angajarea personalului, de încheierea contractelor cu furnizorii şi beneficiarii, de promovarea şi supravegherea activităţii firmei. El are o influenţă puternică asupra colaboratorilor, însă ascultă şi propunerile celorlalţi membri. Este adeptul competiţiei, de aceea a şi acceptat să promoveze o astfel de afacere.

Contabilul se ocupă de înregistrarea actelor şi realizarea exerciţiului financiar - contabil, de încasarea şi plata numerarului faţă de furnizori, beneficiari, angajaţi şi stat.

2. SCOPUL AFACERII:

S.C. ”ROMDIVE-FRIO”S.R.L. a fost înfiinţată cu scopul de a produce bunuri materiale şi de a le comercializa, scop ce se va realiza prin următoarele obiective economice:

- creşterea bovinelor;

- creşterea ovinelor şi a caprinelor;

- creşterea porcilor;

- creşterea păsărilor;

- producţia, prelucrarea şi conservarea cărnii;

- comerţ cu amănuntul in magazine proprii, cu vânzarea predominantă de produse alimentare.

Această firmă şi-a început activitatea numai prin prepararea şi conservarea cărnii, activitate ce se desfăşoară în carmangeria proprie. Ideea şi imboldul de a porni o astfel de activitate au fost oferite de specificul zonei şi oportunităţile oferite, condiţiile economico-sociale, şi anume: zona agricolă dezvoltată cu mari producţii animaliere, costuri scăzute ale cărnii, forţa de muncă ieftină şi specializată şi, nu în ultimul rând, facilităţile fiscale acordate de stat firmelor de producţie.