Previziunea economică

Aşa cum menţionează John Naisbitt, “omul supravieţuieşte numai prin capacitatea sa de a acţiona în prezent, pe baza experienţei trecute, cu consecinţe în viitor. Asumându-şi viitorul, omul îşi face prezentul suportabil şi trecutul semnificativ. Trecutul, prezentul şi alternativele viitoare sunt întrepătrunse în anticipaţia şi previziunea acţiunilor viitoare.”

De regulă există o diferenţă temporală între producerea unui eveniment şi semnalele ce prevestesc şi conduc către realizarea acelui eveniment. Acesta este principalul motiv care face ca previziunea şi planificarea sa fie două activităţi viabile pentru studierea şi respectiv acţiunea asupra viitorului (Prezentul este însărcinat cu viitorul, Voltaire)

Problema esenţială este definirea corectă a ceea ce înseamnă previziune respectivplanificare, pentru a putea integra corect cele două concepte. Deoarece ambele concepte se preocupă direct de viitor este foarte important ca aceste două funcţii să fie corect integrate în cadrul firmei.

Previziunea (prognoza) economică, deşi nu se poate da o definiţie precisă, datorită părerilor diferite existente în rândul specialiştilor, reprezintă procesul prin care sunt anticipate evenimente şi prin care este realizată estimarea evoluţiei viitoare a unor indicatori economici privind, în general, fenomene care nu sunt direct controlate de entitatea implicată în procesul de previziune.

Planificarea este una din funcţiile de bază ale managementului şi reprezintă o activitate ce are în vedere stabilirea modalităţilor concrete de realizare a unor obiective prestabilite.

Previziunea precede planificarea şi oferă informaţii necesare pentru realizarea acesteia. Previziunea reprezintă un suport al procesului decizional în timp ce planificarea reprezintă mai mult un rezultat sau o componentă a procesului decizional. O delimitare clară între previziune, planificare şi decizie este, de cele mai multe ori, greu de trasat, între aceste procese existând o interdependenţă strânsă.

1-funcţia de informare = subliniază rolul crescînd al sistemului informaţional în fundamentarea deciziilor

2-funcţia de prevedere = se referă la însăşi activitatea previzională, la elaborarea de prognoze, planuri, programe, proiecte

3-funcţia de organizare = se referă la activitatea de sistematizare a unei activităţi şi constă în dispunerea sistematică a elementelor ce compun o activitate viitoare, asigurîndu-se astfel o funcţionalitate optimă în scopul obţinerii unei eficienţe max

4-funcţia de coordonare = constă în sincronizarea tuturor factorilor implicaţi în acţiunea supusă procesului de conducere, astfel încît fiecare factor să depindă funcţional de ceilalţi, în conformitate cu scopul urmărit

5-funcţia de antrenare = constă în stimularea interesului agenţilor economici şi al angajaţilor acestora în direcţia realizării obiectivelor propuse, cu ajutorul unui ansamblu de pîrghii economice, financiare, sociale

6-funcţia de control = constă în evaluarea rezultatelor obţinute şi compararea lor cu obiectivele stabilite iniţial.