Sondajul Statistic

SONDAJUL STATISTIC

Sondajul sau selectia statistica este o metoda partiala de observare statistica, din ce în ce mai larg utilizata în cercetarile statistice moderne. Sondajul se foloseste pentru a înlocui o observare totala, de mare amploare, mai dificil de realizat, care presupune angajarea unor cheltuieli ridicate de resurse materiale, financiare si umane.

Avantajele cercetarii statistice prin sondaj, opusa unei cer-cetari statistice totale, sunt incontestabile.

Principalul avantaj al metodei sondajului statistic consta în faptul ca aceasta metoda este aplicabila în toate cazurile în care se urmareste realizarea unei economii de resurse banesti, de munca si de timp (care, în ultima instanta, înseamna tot economie de bani) pentru obtinerea unui volum de informatii necesar si suficient, cu un grad de exactitate acceptabil. Este evident mai ieftin sa fie cercetate 50 de unitati statistice în loc de 500 sau de 5000, chiar daca, pe o unitate statistica cercetata, costul poate sa fie mai ridicat datorita cheltuielilor suplimentare determinate, de pilda, de selectarea esantionului.

Un alt avantaj al utilizarii sondajului statistic este faptul ca programul cercetarii poate sa fie mai amplu, iar informatiile detaliate pot fi culese doar de la unitatile statistice selectate în esantion. Acest lucru permite o caracterizare mai profunda a fenomenelor studiate prin metode statistice. De asemenea, în etapa de culegere a datelor se poate folosi un personal de calificare superioara, ceea ce poate determina reducerea erorilor de observare. Nu în ultimul rând, trebuie subliniat faptul ca sondajul statistic devine absolut necesar si imperativ atunci când prin cercetarea statistica se distrug unitatile statistice supuse analizei, ca de pilda în controlul statistic al calitatii productiei, la verificarea calitatilor organoleptice ale produselor. Totodata, sondajul statistic poate fi utilizat pentru verificarea programului unei observari totale si pentru verificarea si testarea unei ipoteze statistice.

Desi avantajele esantionarii sunt evidente, în contrapartida exista întotdeauna o incertitudine referitoare la posibilitatea extrapolarii corecte a indicatorilor la întreaga populatie. Parasind terenul certitudinii si intrând în cel al probabilitatilor nu vom fi niciodata 100% siguri ca esantionul selectat oglindeste perfect situatia din colectivitatea generala. Daca se respecta, însa, anumite reguli în privinta procedeului de selectie aleatoare si în privinta marimii esantionului, se poate garanta, cu un anumit nivel prestabilit de confidenta, reprezentativitatea esantionului. Folosirea selectiei aleatoare (esantionarea probabilista), în care fiecare unitate statistica din colectivitatea generala are sansa calculabila si diferita de zero sa fie selectionata în esantion, permite calcularea marimii erorii si stabilirea prealabila a acestei marimi.

Datorita tuturor acestor avantaje, cercetarea statistica prin sondaj este utilizata în domenii diverse: analiza macroeconomica, demografie, agricultura, comert, anchete sociale etc.

Asa cum am aratat, exista doua categorii esentiale de sondaj: sondaj aleator (probabilist) si sondaj nealeator. Pentru multe studii este posibila doar realizarea unei esantionari nealeatoare (cum ar fi ancheta statistica  care ofera informatii orientative, esantionarea pe cote, observarea partii principale etc.). Însa, în analiza statistica, singura cale pentru a putea folosi corect inferenta statistica, de la esantion la colectivitatea generala, este sa utilizam un sondaj probabilist.

Sondajul aleator simplu

Un esantion probabilist este acela în care unitatile din esantion au fost alese pe baza unor probabilitati cunoscute. Tipurile de esantionari probabiliste cel mai des utilizate sunt: esantionarea aleatoare simpla, esantionarea stratificata si esantio-narea în cuiburi (cluster).

În sondajul aleator simplu sansa de selectie în esantion a fiecarei unitati statistice din colectivitatea generala trebuie sa fie egala. Acesta este un sondaj cu un singur grad, în care unitatile sunt extrase din întreaga populatie, care constituie baza de sondaj. Pentru efectuarea unei selectii simple aleatoare corecte, este esential sa eliminam elementele preferentiale ale alegerii umane care ar putea duce la formarea arbitrara a esantionului.

Un esantion simplu aleator este asadar selectat astfel încât:

 fiecare unitate statistica are o probabilitate egala de a fi aleasa în esantion si

 unitatile sunt alese independent, fara legatura una cu cealalta.

Alcatuirea bazei de sondaj implica sistematizarea unitatilor statistice din colectivitatea generala în liste, harti etc, astfel încât sa permita alegerea întâmplatoare a unitatilor ce vor fi selectate în esantion. Baza de sondaj trebuie sa fie completa, exacta, fara duble înregistrari si fara omisiuni, astfel încât fiecare unitate sa aiba sansa calculabila, diferita de zero, de a fi cuprinsa în esan-tion. Unitatile de esantionare pot fi simple sau complexe: orase, gospodarii, persoane, firme, piese pentru controlul calitatii etc.

Independenta selectiei unitatilor, una fata de cealalta, este asigurata prin amestecarea si ordonarea unitatilor în baza de sondaj dupa un criteriu ce nu are legatura cu cercetarea statistica efectuata.

Sondajele pot fi repetate sau nerepetate, dupa cum exista posibilitatea revenirii unei aceleasi unitati în cadrul aceluiasi esantion.

În prima situatie, a sondajului repetat (cu revenire), fiecare unitate statistica extrasa din colectivitatea generala este reintrodusa în baza de sondaj, dupa ce a fost citita si caracteristicile au fost înregistrate.