Sondajul Statistic

SONDAJUL STATISTIC

Sondajul statistic reprezinta o forma a cercetarii statistice pe baza unei parti reprezentative din colectivitatea generat a. Realizarea unui sondaj statistic presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

a) extragerea unui esantion reprezentativ din colectivitatea generala si culegerea datelor despre unitatile care au intrat in esantion ;

b) determinarea indicatorilor statistici pe baza datelor observate pentru fiecare caracteristica inregistrata (descrierea statistica)

c) generalizarea (extinderea) rezultatelor obtinute pentru esantion asupra colectivitatii generale, denumita estimarea parametrilor colectivitatii generale.

Esantionul (mostra, colectivitatea de selectie, proba) reprezinta o parte din colectivitatea generala, extrasa astfel incat sa reproduca principalele trasaturi esentiale ale colectivitatii generale din care a fost extras. Numarul unitatilor care compun esantionul reprezinta volumul acestuia (n). Sondajul statistic poate caracteriza suficient de corect realitatea numai daca esantionul este reprezentativ. Indicatorii statistici calculati pe baza datelor inregistrate pentru esantion sunt numiti estimatori.

Colectivitatea generala este alcatuita din totalitatea unitatilor / elementelor care formeaza fenomenul sau procesul care face obiectul cercetarii. Din colectivitatea generala se extrag unitatile care compun esantionul. Din acest motiv se mai numeste baza de sondaj. Numarul unitatilor care alcatuiesc baza de sondaj defineste volumul acestuia (N).

Indicatorii statistici calculati pe baza datelor aferente colectivitatii generale se mai numesc parametrii colectivitatii generale. Acesti parametrii se estimeaza in cazul sondajului statistic cu ajutorul estimatorilor.

Baza de sondaj reprezinta, uzual, o lista cu toate unitatile compun colectivitatea generala, lista alcatuita dupa un criteriu care nu are nici o legatura cu ordinul de marime al valorilor variabilelor inregistrate. Exemple de baze de sondaj folosite frecvent in cazul anchetelor statistice ar putea fi: registrul auto, liste electorale, lista localitatilor, lista agentilor economici. O baza de sondaj trebuie sa indeplineasca cateva cerinte fundamentale si anume:

- sa cuprinda intreaga populatie;

- sa fie actuala;

- sa fie ferita de orice repetitie.

Utilizarea sondajului statistic in cercetarea fenomenelor si proceselor in domenii diverse ale vietii economice si sociale este expresia avantajelor acestui mod de cercetare comparativ cu cercetarea totala. Dintre avantajele cele mai semnificative mentionam:

• in multe situatii sondajul statistic este singura alternativa la care se poate recurge si anume atunci cand cercetarea conduce la distrugerea elementelor. De exemplu: estimarea recoltei agricole inainte de recoltare; determinarea duratei de functionare a unor produse; cercetarea rezistentei diferitelor materiale;

• este mai operativ si mai ieftin deoarece numarul unitatilor de la care se culeg date este semnificativ mai mic decat colectivitatea generala;

• permite cunoasterea mai completa in sensul ca in cazul unui numar mai mic de unitati se poate folosi un program de observare mai amplu comparativ cu cel utilizat in cazul unei inregistrari exhaustive;

• erorile de inregistrare sunt de mai mica amploare si pot fi depistate mai usor;

• poate fi folosita ca mijloc de verificare a rezultatelor unei cercetari totale.

La judecarea avantajelor mentionate se adauga faptul ca sondajul statistic, fiind o cercetare statistica partiala, ofera doar o estimare a parametrilor colectivitatii generale, deci rezultatele nu sunt determinari exacte.

Cercetarea realitatii economice si sociale se bazeaza, in prezent, in practica statistica, in majoritatea cazurilor prin metoda sondajului.

Inregistrari si cercetari totale se organizeaza in cazul catorva fenomene si procese (recensaminte ale populatiei, recensaminte agricole, comertul exterior). Partea covarsitoare a indicatorilor macroeconomici se estimeaza pe baza rezultatelor obtinute in urma cercetarii prin sondaj. Productia industriala, productia agricola, produsul intern brut, volumul investitiilor, efectivul salariatilor, castigul salarial mediu, rata inflatiei etc sunt doar cateva exemple de indicatori statistici determinati prin aplicarea sondajului statistic.

Erorile sondajului statistic

Prin organizarea unui sondaj statistic se urmareste, cel mai adesea, estimarea indicatorilor unei colectivitati de mare amploare, pentru determinarea carora nu este posibila sau nu se justifica organizarea unei cercetari exhaustive, pornind de la indicatorii calculati pe baza datelor esantionului.

Trebuie acceptata situatia ca oricat de corecta ar fi facuta esantionarea, valorile rezultate din prelucrarea datelor aferente esantionului se abat de la cele determinate pe baza datelor inregistrate pentru colectivitatea generala.