Metoda sondajelor statistice utilizată în instituțiile administrației publice

Fundamentarea deciziilor de politica la nivel micro si macroeconomic presupune analizarea detaliata a domeniului respectiv.Faptul ca fenomenele si procesele economice nu sunt independente, intre ele existand relatii de cauzalitate, impune ca studiile pentru fundamentarea deciziilor sa fie extinse si asupra domeniilor conexe. Din aceasta cauza, in societatea moderna, nevoia de informatii creste exponential.

In acest nou context, sistemului informational statistic ii revine un rol foarte important datorita caracteristicilor si functiilor informatiilor statistice. Sfera de cuprindere a acestora este foarte larga, incluzand toate fenomenele cu caracter de masa. Pe de alta parte, informatia statistica este utilizata de catre organele de conducere la nivel micro si macroeconomic in exercitarea functiilor de previzionare, executie si control.

Aceasta nevoie acuta a unui volum mult mai mare de informatii actuale face ca surseledministrative si studiile realizate pe baza unor cercetari exhaustive sa fie total insuficiente. Astefel s-a ajuns la implementarea unui sistem de anchete, care fac parte din sistemul informational statistic si care asigura un volum de informatii complexe, furnizand datele necesare metodelor avansate de analiza statistica.

Definirea politicilor si prioritatilor in toate domeniile utilizeaza informatii detaliate obtinute pe baza anchetelor nationale realizate periodic.

Anchetele statistice, bazate pe sondajul statistic, sunt folosite cu precadere in Administratia Publica si reprezinta metoda cea mai sigura prin care ca specialistii din institutiile guvernamentale sau neguvernamentale pot realiza studii asupra fenomenelor economico-sociale.

Astfel pentru institutiile publice observarea selectiva tinde sa devanseze observarea totala, prin unele avantaje pe care le prezinta: costuri sensibil mai reduse, operativitate si nu, in ultimul rand, posibilitatea angrenarii unui numar mai redus de personal in realizarea inregistrarilor, cel mai adesea calificat, capabil sa asigure un grad mai ridicat al calitatii inregistrarilor.

Sondajul statistic este o metoda de observare care permite sa se caracterizeze un fenomen social prin cercetarea unei parti a colectivitatii, a unui esantion de dimensiuni prestabilite, prelevat din colectivitatea generala.

Pe langa faptul ca sondajul statistic este o metoda de observare si de aflare mult mai sigura a informatiilor necesare intr-o institutie publica, acesta este si o metoda de comunica in institutiile publice si cetateni., astfel putandu-se a se afla intr-un mod mult mai facil ce parere au oamenii despre sistemul administrativ al Statului, despre cei care il conduc, dar si despre institutiile publice si functionarii acestora, ce schimbari ar dorii cetatenii sa se produca in sistemul administrativ, ce nemultumiri au fata de acest sistem.

Reproducerea fidela a structurii colectivitatii generale, in conditiile in care se reduce drastic numarul unitatilor supuse observarii, echivaleaza de fapt, cu micsorarea uniforma a frecventelor de aparitie a variantelor caracteristice, operatiune care nu influenteaza nici media nici varianta caracteristicii in colectivitatea de selectie fata de colectivitatea generala. Din pacate, acest deziderat se poate realiza numai cu totul intamplator. De regula, intre stuctura esantionului si structura colectivitatii generale apar diferentieri si ca urmare, erori de reprezentativitate. Importanta este nu eliminarea erorilor, ci predimensionarea lor.

2.Tipuri de sondaje si metode de esantionare utilizate in institutiile publice

In institutia publica se utilizeaza urmatoarele tipuri de sondaje statistice:

1. Sondaje aleatoare:

- Sondajul simplu

- Sondajul tipic ( statificat )

- Sondajul de serii

- Sondajul secvential ( in trepte )

2. Sondaje dirijate

3. Sondaje sistematice

1.A. Sondajul aleator simplu: - se utilizeaza in cazul unor colectivitati relativ omogene, cu o variatie redusa a caracteristicii si care nu necesita constituirea unor subgrupe tipice. Totusi, complexitatea fenomenelor si proceselor social-economice determina o utilizare restransa a acestui tip de sondaj.

1.B. Sondajul tipic ( statificat ) : - este unul din tipurile de sondaj cu o larga utilizare in practica. El se aplica in cazurile in care putem sa operam anumite stratificari, adica sa impartim colectivitatea generala, in grupe tipice, pe baza uneia sau mai multor caracteristici de grupare.

La randul sau, sondajul tipic poate fi:

- Sondajul tipic proportional simplu solicita ca in fiecare grupa tipica, in care a fost structurata colectivitatea generala, sa se extraga pentru esantion un numar de unitati, proportional cu ponderea fiecarei grupe in totalul unitatilor colectivitatii generale.