Analiza Cost-Beneficiu

Domeniu: Finanțe

Conține 1 fișier: docx

Pagini : 13 în total

Cuvinte : 2860

Mărime: 29.41KB (arhivat)

Publicat de: Tinca Popescu

Puncte necesare: 7

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

1.Despre istoria analizei cost-beneficiu 3
1.1 Inventar de concepte: scurt sinopsis 4
1.2 Actualizarea costurilor si beneficiilor 4
1.3 Definirea ariei de studiu 5
2. Problema „pretului corect” in analiza cost-beneficiu, preturi de piata si preturi de umbra 6
2.1 Preturi umbra in situatia monopolului 6
2.2 Preturi umbra in conditiile impozitelor, taxelor si subventiilor 6
2.3 Preturi umbra pentru determinarea costului fortei de munca 7
2.4 Etape pentru determinarea valorilor actiualizate ale costurilor si beneficiilor 7
3. Riscul si incertitudinea in estimarea costurilor si beneficiilor 8
3.1 Teoria jocurilor 8
4. Criteriile de decizie in contextul analizei cost-beneficiu 9
4.1 Valoarea prezenta neta 9
5. Analiza actiunilor statului si pareri personale 10
6. Concluzii si pareri personale privitoare la tema proiectului 12
7. Bibliografie 13

Extras din proiect

1. Despre istoria analizei cost-beneficiu

Analiza cost-beneficiu reprezinta limbajul comun in care economistii discuta unii cu altii, cu guvernele sau cu publicul larg despre oportunitatea proiectelor de investitii publice. Aceasta adresare determina decizii delicate si prin urmare, o istorie plina de evenimente. Spre exemplu, in 2001 Persky abordeaza o gama de informatii aparute in ziarele americane cu privire la faptul ca o investigatie a Pentagonului declara ca ACB a fost manipulata de Army Corps of Engineers.

De sute de ani, statele sunt cele care isi asuma proiecte publice, iar pentru justificarea acestor proiecte, politicienii, economistii si alte clase sociale, au comparat costurile cu beneficiile economice.

Analiza cost-beneficiu(ACB) a cunoscut o dezvoltare practica in urma reglementarii federale americane, Flood Control Act, din 1936. La Summit-ul din Rio de Janeiro, dedicat particularitatilor mediului, s-a decis ca cerintele taranilor pentru suport financiar sa fie preponderent obiectul testului analizei cost-beneficiu. Politica Uniunii Europene prevede ca fiecare proiect in vederea obtinerii sprijinului financiar sa contina si aceasta analiza cost-beneficiu. De asemenea, si in Romania se cere aceasta analiza cost-beneficiu, aceasta cerinta fiind specificata clar in Hotararea nr.28 din 9 ianuarie 2008.

Analiza cost-beneficiu ar trebuie utilizata de fiecare data cand trebuie sa se ia o decizie, de altfel, consider ca fiecare din noi face aceasta analiza cost-beneficiu, inconstient, in viata de zi cu zi, analizand astfel avantajele comparativ cu costurile bunurilor si serviciilor. Analiza reprezinta un anasamblu de concepte si tehnici preluate din teoria economica, in special din ramura denumita „economia bunastarii”, insa si acest domeniu este o zona aflata in faza de studiu, cu numeroase controverse.

Privind evaluarea beneficiilor, aceasta se face pe baza a 2 criterii, ce beneficii ar trebui incluse si cum ar trebui acestea masurate. Aceasta evaluare se poate face mai usor atunci cand bunurile oferite sunt bunuri private, beneficiile fiind punctate partial de pretul pietei.

Un aspect istoric important, il reprezinta afirmatiile facute de Richard Musgrave(1969), care sustin ca teoria finantelor publice nu este satisfacatoare daca nu cuprinde atat partea de venituri cat si partea de cheltuieli din procesul fiscal. In momentul in care piata esueaza, apare problema furnizarii bunurilor sociale. Musgrave afirma ca, datorita folosirii lor de catre un consumator, si a faptului ca nu se interfereaza consumul cu cel al altui consumator, ar fi ineficient sa se conditioneze consumul de plata unui pret, chiar si acolo unde s-ar putea aplica aceasta excludere, fiind putin posibila si foarte costisitoare.

1.1 Inventar de concepte: scurt sinopsis

Telul analizei cost-beneficiu este de a identifica si de a cuantifica cu toate impacturile posibile(financiare, economice, sociale, de mediu), pentru a determina costurile si beneficiile proiectului, care, adunate ar trebui sa spuna daca un proiect merita avansat si pus in aplicare sau nu. ACB este folosita pentru a demonstra eficienta superioara a unor interventii guvernamentale(interventii pe care statul le justifica prin faptul ca piata esueaza). Misiunea economistului este de a afla metode cu multe pretexte de indoiala pentru a fundamenta si abilita aceste actiuni publice limitate dar totusi necesare.

Analiza cost-beneficiu are in principal doua metode de a fi determinata: analiza cost-beneficiu ex ante, analiza cost-beneficiu ex post, analiza cost-beneficiu in medias res, dar si analiza cost-beneficiu care compara analiza ex ante cu cea ex post.

ACB ex ante se efectueaza in perioada in care un proiect se afla inca in studiu, inainte de implementarea sau derularea lui. Contributia sa la luarea deciziilor este directa, imediata si specifica deoarece ACB ex ante se efectueaza cand trebuie sa se decida daca resursele limitate ar trebui alocate de guvern pentru un anume proiect.

ACB ex post este efectuata la finalul proiectului, iar valoarea analizei este mai cuprinzatoare, dar mai putin directa deoarece contribuie la „invatarea” de catre decidenti daca anumite categorii de proiecte sunt oportune sau nu.

Alte analize se desfasoara pe durata proiectului, respectiv in media res. Anumite elemente ale unor astfel de studii sunt asemanatoare cu cele ale ACB ex ante, in timp ce unele sunt asemanatoare cu ACB ex post.

Cel de-al patrulea tip ACB compara analiza ex ante cu cea ex post pentru acelasi proiect. Acest tip de ACB este cel mai util pentru factorii de decizie in materie de politici pentru a descoperi eficacitatea ACB ca instrument de evaluare si de luare a deciziilor.