Cadrul General al Plăților în România

Domeniu: Finanțe

Conține 1 fișier: doc

Pagini : 74 în total

Cuvinte : 23901

Mărime: 2.17MB (arhivat)

Publicat de: Moise Manole

Puncte necesare: 8

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

CAPITOLUL 1 1
CADRUL GENERAL AL PLĂŢILOR ÎN ROMÂNIA 1
1.1. ROLUL BĂNCILOR ÎN DERULAREA PLĂŢILOR DIN CADRU ECONOMIEI NAŢIONALE 3
1.2. DERULAREA RELAŢIILOR DE PLĂŢI ÎN ROMÂNIA 5
1.2.1. SISTEMUL REGIS 6
1.2.2. SISTEMUL SAFIR 8
1.2.3. SISTEMUL PCH 9
1.2.4. SISTEMUL SENT 10
CAPITOLUL 2 12
ANALIZA INSTRUMENTELOR DE PLATĂ UTILIZATE ÎN ROMÂNIA 12
2.1. NUMERARUL – INSTRUMENT TRADIŢIONAL DE PLATĂ 14
2.1.1. CARACTERISTICI GENERALE 14
2.1.2. DOCUMENTE DE PLĂŢI ŞI ÎNCASĂRI ÎN NUMERAR 19
2.1.3. MODUL DE PĂSTRARE AL NUMERARULUI 20
2.2. INSTRUMENTE DE PLATĂ FĂRĂ NUMERAR 20
1.2.1. ORDINUL DE PLATĂ 21
1.2.2. CECUL 26
1.2.3. CAMBIA 30
1.2.4. BILETUL LA ORDIN 35
CAPITOLUL 3 38
MODERNIZAREA RELAŢIILOR DE PLĂŢI ÎN ROMÂNIA 38
3.1. SISTEMUL ELECTRONIC DE TRANSFER AL FONDURILOR 38
3.1.1. SWIFT 39
3.1.2. TARGET 42
3.1.3. ALTE SISTEME ELECTRONICE PENTRU TRANSFER RAPID DE FONDURI 43
3.2. CARDUL INSTRUMENT MODERN DE PLATA 44
3.2.1. APARIŢIA ŞI DEZVOLTAREA CARDULUI 45
3.2.2. FUNCŢIILE CARDULUI ŞI TIPURI DE CARDURI 46
3.2.3. EVOLUŢIA PIEŢEI CARDURILOR ÎN ROMÂNIA 50
3.3. MODERNIZAREA RELAŢIILOR DE PLATĂ SUB IMPACTUL ADERĂRII ROMÂNIEI LA UNIUNEA EUROPEANĂ 53
CAPITOLUL 4 56
ANALIZA INSTRUMENTELOR DE PLATĂ LA NIVELUL BĂNCII ROMÂNE DE DEZVOLTARE 56
CONCLUZII 68

Extras din proiect

CAPITOLUL 1

CADRUL GENERAL AL PLĂŢILOR ÎN ROMÂNIA

„Bani, roţile care pun

în mişcare roata lumii”

Tudor Muşatescu

Prin „plată” înţelegem în general transferul unei sume de bani din patrimoniul unei persoane către o altă persoană în schimbul unui serviciu sau bun.

Un sistem de plăţi face referire la un set de reguli (principii) după care se desfăşoară transferurile de fonduri între diverse părţi. „Sistemul de plăţi este indisolubil legat de moneda iar evoluţia acesteia a determinat apariţia şi perfecţionarea sistemului” .

Primul sistem de plăţi neconvenţional l-a constituit trocul. Odată cu dezvoltarea schimburilor s-a trecut de la relaţia marfă – marfă la selecţia unor anumite bunuri, care se foloseau pregnant ca mijloc de schimb. Apariţia monedelor metalice, şi mai apoi a celor de hârtie, au determinat treptat formarea şi delimitarea elementelor sistemelor de plăţi.

Banii au fost elementul principal care a pus bazele sistemelor de plăţi contemporane. Aceştia se interpun în schimbul marfă contra marfă dezvoltând comerţul . Tot odată cu apariţia banilor creşte încrederea în acest nou „obiect de schimb” prin funcţiile pe care le dobândesc: mijloc de schimb, măsură a valorii şi rezervă de valoare. În Figura nr.1 am evidenţiat rolul banilor în relaţiile de schimb:

Figura nr.1: Ilustrarea funcţiilor banilor în relaţiile de schimb

Sursa: TURLIUC Vasile, COCRIS Vasile, BOARIU Angela, STOICA Ovidiu, DORNESCU Valeriu, CHIRLESAN Dan, Monedă şi credit, Ed. Economică, Bucureşti, 2005, pag.16

Banii devin, prin funcţiile îndeplinite, un bun unanim acceptat în relaţiile comerciale. Alţi factori care au influenţat evoluţia sistemului de plăţi au fost: introducerea monedei scripturale (de cont); creşterea volumului tranzacţiilor; gradul de dezvoltare al fiecărei ţări în parte.

Înfiinţarea Băncii Naţionale a României în 1880 a dus la reglementarea circulaţiei monetare. Anul 1990 a reprezentat punctul de start al reformei în sistemul bancar. Acesta este reorganizat pe două nivele: Banca Centrală şi băncile comerciale. Începând cu anul 1995 se pun bazele „sistemul naţional de plăţi interbancare în care BNR are rolul de conducător” .

Desfăşurarea relaţiilor comerciale între diverşi parteneri generează plăţi care se realizează într-un cadru convenţional solemn având la bază textele oficiale scrise şi opozabile ambelor părţi semnatare.

Legislaţia aplicabilă în domeniu decontărilor se află într-o permanentă schimbare datorită evoluţiei rapide a sistemului bancar şi a aderării României la Uniunea Europeană. Dintre legile cele mai importante de menţionat sunt:

- Regulamentul BNR nr. 8/1994 privind ordinul de plată, publicat în M.Of. 119 bis/14.06.1995;

- Regulamentul BNR nr. 2/1996 cu privire la operaţiunile cu numerar, publicat în M.Of. nr.34/16.02.1996, cu modificările ulterioare;

- Ordonanţa Guvernului nr. 15/1996 privind întărirea disciplinei financiar valutare, publicată în M.Of. nr. 24/31.01.1996, cu modificările şi completările ulterioare;

- Circulara nr. 5/2004 privind abrogarea unor articole din Regulamentul Băncii Naţionale a României nr.2/1996, publicata în M.Of. nr. 250/22.03.2004;

- Ordinul Avocatului Poporului nr. 52/2002 privind aprobarea Cerinţelor minime de securitate a prelucrărilor de date cu caracter personal, publicat în M.Of. nr. 383/05.06.2002;

- Regulamentul BNR nr. 4/2002 privind tranzacţiile efectuate prin intermediul instrumentelor de plată electronică şi relaţiile dintre participanţii la aceste tranzacţii, publicat M.Of. nr. 503/12.07.2002;

- Legea nr. 365/2002 privind comerţul electronic, publicată în M.Of. nr. 483/05.07.2002, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârea Guvernului nr. 1.308/2002 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 365/2002 privind comerţul electronic, publicată în M.Of. nr. 877/05.12.2002

- Norme Tehnice nr. 9/1994 privind cecul, publicate in M.Of. nr. 119 bis/14.06.1995;

- Norme Tehnice nr. 10/1994 privind cambia si biletul la ordin publicate în (M.Of. nr. 119 bis/14iun.1995);

- Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin, publicată în M.Of. nr. 100/01.05.1934;

- Legea nr. 59/1934 asupra cecului, publicată în M.Of. nr. 100/01.05.1934;

- Regulamentul nr. 6/2006 privind emiterea şi utilizarea instrumentelor de plată electronică şi relaţiile dintre participanţii la tranzacţiile cu aceste instrumente.