Cuprins
- 1.Caracterizarea generală a taxelor vamale 3
- 1.1 Taxele vamale : concept şi trăsături 3
- 1.2 Formele taxelor vamale 7
- 2. Efecte ale utilizării taxelor vamale în relaţiile economice internaţionale 9
- 2.1 Taxele vamale din România în relaţie cu Uniunea Europeană 9
- 2.2 Taxele vamale din România în relaţie cu OMC 13
- CONCLUZII 16
- Bibliografie 17
Extras din proiect
1.Caracterizarea generală a taxelor vamale
1.1 Taxele vamale : concept şi trăsături
Printre formele impozitelor indirecte se regăsesc şi taxele vamale, care au apărut în contextul dezvoltării schimburilor economice, iar în societatea modernă ele se aplică de către state şi au ca obiect mărfurile tranzacţionate în plan internaţional, în cadrul operaţiunilor de import , export şi de tranzitare a graniţelor diverselor ţări . Astfel de taxe s-au folosit în trecut şi în interiorul ţării, sub diferite forme, cum ar fi la intrarea în diferite oraşe.Alături de accize şi de TVA, taxele vamale sunt o componentă importantă a impozitelor indirecte, cu ajutorul cărora se constituie resursele finanţelor publice.
Dublul rol al finanţelor publice, de resursă financiară publică şi respectiv de mijloc de protecţie, inclusiv de influenţare a vieţii economice şi sociale, este strâns legat de politica generală a statelor, care în timp şi spaţiu a făcut să primeze periodic, fie rolul financiar, fie cel protecţionist, în funcţie de contextul socio-economic şi evoluţia relaţiilor economice internaţionale existente într-o perioadă sau alta .
Taxele vamale prezintă un caracter obligatoriu, de a fi plătite, iar nerespectarea acestuia presupune obligaţia silită de a achita aceste taxe, al căror beneficiar este statul. Aceste taxe au ca obiecte bunurile care trec graniţa ţării, dar şi pe cele care realizează schimburi pe teritoriul naţional între diferite persoane. După obiectul impunerii, taxele vamale sunt de trei feluri :
- Taxe vamale de import;
- Taxe vamale de export;
- Taxe vamale de tranzit.
Taxele vamale de import se constituie pentru bunurile importate. Această taxă are rolul unui impozit de egalizare, pentru că conduce la apropierea nivelului preţului mărfii importate de nivelul preţului mărfii indigene . Cu ajutorul acestora se protejează bunurile naţionale de concurenţa străină, deoarece ele pot servi la creşterea preţului bunurilor importate ducând la scăderea competivităţii cu cele similare. Ele pot fi plătite atât de firma importatoare, când sunt achitate de consumatorul final, cât şi de firma exportatoare. În general, nivelul taxelor vamale de import este determinat de raportul cerere-ofertă din ţara importatoare şi de coordonatele politicii economice şi ale celei fiscale pe care aceasta o promovează .
Taxele vamale de export se impun pentru bunurile care sunt exportate, având atât scop fiscal, cât şi unul economic. Printre obiectivele care se urmăresc regăsim creşterea preţurilor pe piaţa internaţională pentru acele bunuri, respectiv frânarea unor exporturi cu scopul de a favoriza dezvoltarea altor ramuri ale industriei.
Taxele vamale de tranzit se impun de către un stat sau altul mărfurilor ce fac obiectul schimbului între terţe ţări şi care tranzitează teritoriul statului respectiv, fiind concepute şi practicate iniţial doar pentru procurarea de resurse financiare publice . Ele au doar un rol fiscal, urmărindu-se limitarea acestora, iar statele îşi manifestă dorinţa de a încuraja activităţile în tranzitul de bunuri pe teritoriul lor.
Tariful vamal cuprinde toate produsele care se comerciaizează pe piaţa internaţională, cu toate taxele vamale impuse. Dintre cele menţionate, cel mai des sunt folosite cele de import. Clasificare tarifară a mărfurilor presupune atribuirea codului tarifar al acestora, aşa cum este el stabilit în nomenclatura combinată . De asemenea o parte dintre mărfuri pot avea parte de reduceri privind drepturile de import.
Regimul vamal este alcătuit din totalitatea regulilor care au loc în vamă asupra unor mărfuri. Criteriile după care se realizează acesta sunt scopul operaţiunii comerciale şi destinaţia mărfii. Regimurile vamale se pot clasifica în :
- Regimuri vamale definitive : nu mai apar alte regimuri vamale
- Regimuri vamale suspensive au un caracter temporar şi cuprind :
• Tranzitul vamal;
• Antrepozitul vamal;
• Perfecţionarea activă sub forma unui sistem cu suspendare;
• Transformarea sub control vamal;
• Admiterea temporară.
- Regimuri vamale economice care cuprind :
• Antrepozitarea vamală;
• Perfecţionarea activă;
• Transformarea sub control vamal;
• Admiterea temporară:
• Perfecţionarea activă.
Bibliografie
Gheorghe Filip, Finanţe Publice, Editura Junimea Iaşi-2010
Mihaela Belu, Cosmin Joldeş, Laura Marinaş, Sistemul vamal, Editura Economică, 2003
Iulian Văcărel, Gh. D. Bistriceanu, Gabriela Anghelache, Maria Bodnar, Florian Bercea, Tatiana Moşteanu, Florin Georgesscu, Finanţe Publice, Editura Didactică şi pedagogică, R.A.
Mircea Ştefan Minea, Cosmin Flavius Costaş, Dreptul Finanţelor Publice, Volumul 2. Drept Fiscal, Ediţia a II-a revizuită, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2011
Constantin Ciupagea, Manuela Cristina Unguru, Valentin Cojanu, Saul Alanoca, Adaptarea politicilor României la cerinţele UE cu privire la taxele vamale şi politica comercială, 2002
Dr. Gică Gheorghina Negrea, Fiscalitatea Europeană, Editura Tribuna Economică, Bucureşti,2008
Preview document
Conținut arhivă zip
- Forme ale taxelor vamale si impactul lor asupra relatiilor economice internationale.docx