Cuprins
- Cuprins
- Cap.1 Caracterizarea generală a taxelor vamale 3
- 1.1.Definire 3
- 1.2.Tipuri de taxe vamale 3
- 1.3. Factori ce influenţează stabilirea nivelului taxei vamale 8
- Cap.2 Taxele vamale în România în contextul aderării la UE 9
- 2.1. Scurt Istoric 9
- 2.2. Taxele vamale în contextul integrării la UE 10
- Cap.3 Implicaţii ale practicării taxelor vamale în cadrul relaţiilor economice internaţionale 11
- 3.1.Efecte generale ale aplicării taxelor vamale 11
- 3.2 Utilizarea taxelor vamale pe plan internaţional 15
- 3.3 Efectul protecţionist al tarifelor vamale; protecţia nominală şi protecţia efectivă 17
- Concluzii 21
- Bibliografie 23
Extras din referat
Cap.1 Caracterizarea generală a taxelor vamale
1.1.Definire
Taxa vamală reprezintă un impozit indirect perceput de stat în momentul trecerii mărfurilor peste graniţele vamale ale ţării respective. Taxele vamale fac parte din cea mai răspândită şi cunoscută categorie de venituri bugetare. Ele apar sub forma unui impozit indirect prelevat de organele fiscale ale statului, care adaugă la preţul mărfurilor o anumită cotă atunci când are loc o vânzare sau o cumpărare de mărfuri pe plan intern. Spre deosebire de impozitul pe circulaţia mărfurilor, care se aplică sub formă unei prelevări o dată cu vânzarea sau cumpărarea unor mărfuri, indifferent dacă ele sunt produse pe plan intern sau importate, taxa vamală se aplică numai în cazul tranzacţiilor cu produse care trec frontiera vamală a statului.
Caracterul obligatoriu a taxelor vamale este prevăzut în formulare expresă în codurile vamale. Obligaţia de a plăti taxele vamale este o obligaţie juridică deoarece este prevăzută de normele în vigoare şi potrivit acestora neîndeplinirea obligaţiei respective atrage răspunderea juridică şi silită de a plăti taxele neachitate integral sau la termen legal. Această obligaţie apare în cadrul raporturilor juridico-financiare de venituri bugetare. Beneficiarul acestei obligaţii financiaro-bugetare de a plăti taxele vamale este exclusiv statul, reprezentat prin organele financiar-bancare cărora li s-a atribuit competenţa de a încasa taxele vamale. Forma de concretizare a obligaţiei de plată a taxelor vamale este forma bănească şi se individualizează printr-un titlu de creanţă financiar-bugetară, act juridic prin care se constată şi individualizează obligaţia bănească a fiecărui subiect taxabil, titluri declarative de drepturi şi obligaţii şi executorii fără vreo investire specială.
1.2.Tipuri de taxe vamale
Taxele vamale pot fi clasificate după mai multe criterii:
A. După scopul impunerii, taxele vamale se împart în două categorii:
• taxe vamale cu caracter fiscal;
• taxe vamale cu caracter protecţionist.
Ele se deosebesc după nivelul impunerii; cele cu caracter fiscal au în general un nivel redus, singurul scop pentru care se percep fiind obţinerea de venituri pentru bugetul statului; cele cu caracter protecţionist au în general un nivel ridicat, prin intermediul lor urmărindu-se în primul rând reducerea forţei concurenţiale a mărfurilor importate şi implicit protejarea pieţei interne de concurenţă străină
B. După obiectul impunerii, taxele vamale sunt de trei feluri:
• taxe vamale de impozit;
• taxe vamale de export;
• taxe vamale de tranzit.
Taxele vamale de import se percep asupra mărfurilor importate atunci când acestea trec graniţele vamale ale ţării importatoare, Ele constitue un principal mijloc de protejare a produselor naţionale faţă de concurenţa străină, contribuind direct la ridicarea preţului mărfurilor importate şi făcându-le din acest punct de vedere mai puţin competitive în raport cu cele indigene. Dacă, în principiu, ele sunt plătite de firma importatoare şi sunt suportate de consumatorul final pentru că sunt incluse în preţul de desfacere pe piaţa internă a mărfurilor importate, în practică, uneori, ele sunt suportate, parţial, de către firma exportatoare care, pentru a contracara efectul nefavorabil al taxei vamale asupra competivităţii mărfurilor sale, poate recurge la reduceri ale preţului la ofertare.
Taxele vamale de export se percep de stat asupra mărfurilor indigene atunci când acestea sunt exportate. Ele nu au o răspândire largă pe plan internaţional, comparative cu cele de import, se percep la un nomenclator redus de produse şi de perioade limitate de timp. Prin intermediul lor, pe lângă scopul fiscal, se pot urmări, în general, două obiective, şi anume:
• ridicarea preţului la produsele respective pe piaţa internaţională (atunci când statul respectiv este un principal exportator şi furnizor pe piaţa internaţională la produsele vizate);
• limitarea unor exporturi (de regulă, produse neprelucrate- materii prime industriale sau agricole, care să fie prelucrate în ţară într-o cantitate tot mai mare şi exportate apoi ca produse manufacturate) pentru a încuraja dezvoltarea anumitor ramuri ale industriei pentru care ţările respective dispun de o bază corespunzătoare de materii prime.
Taxele vamale de tranzit se percep de stat asupra mărfurilor străine care tranzitează teritoriul vamal al ţării respective. Ele nu au o răspândire prea largă pe plan internaţional şi, de regulă, atunci când se percep, au un nivel scăzut, întrucât statele sunt interesate să încurajeze tranzitul pe teriotoriul lor, acesta fiind o importantă sursă de venituri (ca urmare a utilizării căilor şi mijloacelor de transport, a porturilor, a depozitelor, antrepozitelor etc.). Scopul perceperii taxelor vamale de tranzit este pur fiscal.
C. După modul de percepere a taxelor vamale, acestea sunt de trei feluri:
• taxe vamale ad valorem;
• taxe vamale specifice;
• taxe vamale mixte.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Forme ale Taxelor Vamale si Impactul Lor asupra Relatiilor Economice Internationale.docx