Fundamentarea Deciziei de Creditare Bancară

Capitolul 1. Evidenţierea rolului social şi economic al întreprinderilor mici şi mijlocii

Pentru definirea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii nu există și nici nu a existat o abordare unică. Cea mai folosită clasificare și totodată recomandată de Oficiul Statistic al Uniunii Europene, are la bază numărul mediu scriptic anual de personal, după cum urmează: până la 9 salariați – microîntreprinderi, între 10 și 49 de salariați - întreprinderi mici şi între 50 și 249 de salariați - întreprinderi mijlocii.

Din perspectiva Comisiei Europene, o întreprindere poate fi clasificată ca și microîntreprindere, întreprindere mică sau mijlocie, atunci când îndeplinește următoarele criterii: numărul de salariați este mai mic de 250, cifra de afaceri anuală nu depășește pragul de 50 milioane Euro sau bilanțul anual nu depășește 43 milioane Euro și de asemenea trebuie să îndeplinească criteriul autonomiei.

"Categoria Întreprinderilor Micro, Mici şi Mijlocii (IMM) este formată din întreprinderi care angajează mai puţin de 250 de persoane şi care au o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 de milioane de euro şi/ sau deţin active totale de până la 43 de milioane de euro".

Întreprinderile micro, mici şi mijlocii (IMM) joacă un rol esenţial în economia europeană. Ele reprezintă o sursă de abilităţi antreprenoriale, inovare şi creare de locuri de muncă. În Uniunea Europeană extinsă la 25 de ţări, aproximativ 23 de milioane de IMM-uri asigură în jur de 75 de milioane de locuri de muncă şi reprezintă 99% din toate întreprinderile.

Totuşi, ele sunt adeseori confruntate cu imperfecţiunile pieţei. IMM-urile au de multe ori dificultăţi în obţinerea de capital sau credite, mai ales în faza de start-up. Resursele lor limitate pot de asemenea să reducă accesul la noi tehnologii sau inovare.

Într-o piaţă unică fără graniţe interne, este esenţial ca măsurile de încurajare a IMM-urilor să se bazeze pe o definiţie comună, în scopul îmbunătăţirii consistenţei şi eficacităţii lor şi pentru limitarea distorsiunilor şi competiţiei. Acest lucru este cu atât mai necesar având în vedere interacţiunea dintre măsurile naţionale şi cele impuse de UE pentru susţinerea IMM-urilor în domenii precum dezvoltarea regională şi căutarea de fonduri.

De aproape trei decenii întreprinderile mici şi mijlocii ocupă un loc semnificativ pe scena economică globală fiind unul dintre principalele subiecte de dezbatere atât în rândul economiştilor cât şi ai factorilor de decizie politică. Neglijarea acestor entităţi în literatura de specialitate a fost oarecum ironică ţinând cont de faptul că, în majoritatea ţărilor acestea ocupă cel mai mare procent în cadrul sectorului privat asigurând locuri de muncă şi generând valoare adăugată. IMM-urile sunt importante pentru toate economiile lumii, dar mai ales pentru cele ale ţărilor în curs de dezvoltare care se confruntă cu probleme legate de ocuparea forţei de muncă şi distribuţia veniturilor pe cap de locuitor.