Politică de CSR în domeniul bancar

Introducere

Prin acest studiu ne-am propus să realizăm a analiză a modului în care responsabilitatea socială corporativă poate fi evaluată şi corelată cu performanţa financiară a unei companii care îşi desfăşoară activităţile de afaceri pe teritoriul României.

Literatura de specialitate apreciază că legătura dintre implicarea socială şi profitabilitatea companiei poate fi consolidată prin determinarea măsurii în care sporeşte performanţa corporativă financiară ca rezultat al implementării unor iniţiative bazate pe dezvoltarea durabilă. Astfel, conştientă de beneficiile care se manifestă la nivelul propriei profitabilităţi financiare, compania responsabilă social va fi stimulată să se implice şi mai mult în acţiuni derulate în folosul comunităţii.

Totodată putem afirma că există o relaţie de codeterminare directă şi de autodeterminare progresivă între relaţia dintre performanţa socială şi cea financiară a unei companii. Din acest lucru reiese, pe de o parte, că o companie responsabilă social, care îşi stabileşte obiective sociale reale şi urmăreşte interesele tuturor categoriilor de stakeholderi, câştigă în termeni financiari mai mult decât în situaţia în care nu s-ar implica în astfel de acţiuni; iar, pe de altă parte, o companie solidă din punct de vedere financiar, cu rezultate peste medie, îşi permite să investească şi în aspecte de ordin social, ceea ce va duce, ulterior, la înregistrarea unor câştiguri financiare sporite. Astfel, putem explica de ce, în principiu, doar companiile de dimensiuni mari, cu rezultate financiare peste medie, se implică în proiecte sociale, ceea ce le reconfirmă poziţia pe piaţă.

De asemenea este important de menţionat că responsabilitatea socială corporativă este necesară, dar nu suficientă, efectele sale benefice manifestându-se în situaţiile în care compania se confruntă cu riscuri de ordin reputaţional. În ceea ce priveşte riscurile sistemice, a căror influenţă se resimte la nivel macroeconomic, responsabilitatea socială corporativă nu are niciun fel de efect şi nu îşi poate dovedi eficienţa, dat fiind faptul că dezechilibrele se manifestă la un nivel superior celui corporativ.

Astfel, putem afirma, că responsabilitatea socială corporativă, pentru a putea fi într-adevăr benefică, atât pentru societate, cât şi pentru companie, trebuie să menţină în permanenţă un echilibru între costurile aferente implicării sociale şi beneficiile induse de asumarea unor iniţiative sociale.

Capitolul I

1. Aspecte teoretice privind responsabilitatea socială corporativă

1.1. Ce este CSR? - În viziunea instituţiilor internaţionale

CSR (Corporate Social Responsibility) este o concepţie referitoare la contribuţia pe care trebuie să o aibă companiile la dezvoltarea societăţii moderne. De-a lungul timpului, această contribuţie a fost teoretizată diferit de mai multe curente de gândire. Iniţiativele “responsabile” ale companiilor au fost denumite printr-o varietate de termeni: corporate citizenship, corporate philantropy, corporate societal marketing, community affairs, community development etc .

Cele mai importante instituţii care s-au implicat în elaborarea unui cadru care să definească CSR şi să stabilească indicatorii prin care poate fi evaluat în mod transparent sunt Naţiunile Unite, Uniunea Europeană şi Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. Acest cadru, a fost însoţit de recomandări şi principii care să ghideze statele şi autorităţile locale în formularea de politici publice care să promoveze, să asigure transparenţă şi să susţină iniţiativele de CSR.

Programul Organizaţiei Naţiunilor Unite

Programul Organizaţiei Naţiunilor Unite intitulat UN Global Compact, acţionează ca un ghid pentru companiile care se orientează către politici de responsabilitate social corporativă. Programul prezinta directii de acţiune care se subsumează unui set de 10 principii universale, împărţite pe 4 domenii de interes: drepturile omului, standard de muncă, mediul înconjurător, lupta împotriva corupţiei.

Companiile trebuie:

Drepturile Omului -să sprijine şi să respecte drepturile omului;

-să se asigure că nu sunt complici la încălcarea drepturilor omului.

Standarde de muncă -să susţină dreptul la libera asociere;

-să contribuie la eliminarea tuturor formelor de muncă forţată;

-să contribuie la eradicarea fenomenului de încadrare a copiilor în forţa de muncă;

-să contribuie la eliminarea discriminării în ocuparea locurilor de muncă şi exercitarea profesiei.

Mediul înconjurator -să abordeze anticipativ problemele de mediu;

-să promoveze responsabilitatea faţă de mediul înconjurător;

-să încurajeze dezvoltarea tehnologiilor care nu degradează mediul

Lupta împotriva corupţiei -să combata orice formă de corupţie, inclusiv mita şi şantajul.