Sfârșitul Petrolului

1.Petrolul – sursă importantă de energie şi materii prime organice

Petrolul brut (numit si titei) este un produs de natura organica, care se gaseste in pamant, formand zacaminte. El este un lichid vascos, a carui culoare variaza de la galben - verde pana la negru, avand reflexe colorate diferite. Mirosul petrolului este caracteristic. Densitatea lui este cuprinsa intre 0,750 si 0,970. Petrolul nu este solubil in apa.

Formarea petrolului Dintre diferitele teorii asupra formarii petrolului, teoria originii organice este cea mai acceptata. Conform acestei teorii, petrolul s-a format din malul rezultat din resturi de plante si animale inferioare din apele marilor (plancton), care, prin depunere la mare adancime in fundul apelor, in decurs de milioane de ani, a suferit procese de descompunere si transformare. Aceste procese s-au produs in absenta de aer si sub influenta caldurii terestre, a presiunii ridicate si, probabil, a unor bacterii anaerobe. Rol important se pare ca revine si malului mineral drept catalizator al unor procese chimice de transformare a grasimilor.

Malul negru unsuros de pe fundul apelor statatoare, format din materii organice in putrefactie si din mal mineral, se numeste sapropel. El constituie primul stadiu de transformare a substantelor organice, care are loc in timpul sedimentarii si sta la baza formarii bitumului in etapa urmatoare mai lunga cand se produc transformari biochimice si geochimice.

Formarea zacamintelor de petrol are loc ulterior, in urma unor procese de migratie si acumulare prin care au luat nastere concentratii mari de petrol in sectoare relativ mici din scoarta pamantului.

Petrolul se gaseste in zacaminte primare sau in zacaminte secundare, in care el a patruns prin migrare din zacaminte primare sub actiunea presiunii gazelor (rocile de inmagazinare, cum sunt calcarul, gresia, dolomitul, marnele si nisipul au totdeauna pori si fisuri).

Dupa patrunderea in roca rezervor, petrolul poate sa se separe de apa si de gazele care il insotesc, formand trei straturi distincte, el asezandu-se in acelasi rezervor, sub gaze si deasupra apei. In zacamant, petrolul se gaseste sub presiune din cauza hidrocarburilor gazoase dizolvate.

Exploatarea petrolului Petrolul se extrage din zacaminte prin sonde. Saparea sondelor se face prin metode mai vechi de izbire, sau prin metode mai noi de foraj rotativ. Ca metode de extractie se cunosc: eruptia naturala, eruptia fortata si extractia mecanica (pompare).

Eruptia naturala se produce cand presiunea titeiului in zacamant este suficient de mare ca sa-l ridice prin sonda, pana la suprafata. Cand presiunea in zacamant nu este suficient de mare, atunci ridicarea petrolului la suprafata este ajutata prin introducere de aer sau gaze comprimate pana in zacamant. Cu toate acestea, la un moment dat, zacamantul de petrol trebuie sa fie exploatat prin pompare. Multe zacaminte, chiar de la inceput, nu au presiune suficienta pentru o eruptie naturala sau ajutata si deci trebuie exploatate prin pompare.

Compoziţia petrolului Petrolul este un amestec de hidrocarburi (hidrocarburi gazoase si solide dizolvate in hidrocarburi lichide), care mai contine si alti diferiti compusi, in proportii mici, ca de exmplu: compusi cu oxigen, compusi cu sulf, compusi cu azot si diferite substante minerale

Nefiind o substanta unitara, petrolul brut nu are punct de fierbere constant.

Variatia, in limite destul de largi a proprietatilor petrolului : culoarea, densitatea, vascozitatea, este o urmare a varietatii compozitiei chimice a componentelor, cum si a proportiilor in care se gasesc.