Silvicultura și produsele pădurii

Capitolul 1.Structura fondului forestier

Prezentare generala

Judetul Gorj se gaseste in sud-vestul tarii, in nordul Olteniei, pe Jiul Mijlociu. Paralela 45 traverseaza judetul prin mijloc si la sudul municipiului Targu-Jiu, vecinii sai sunt la nord judetul Hunedoara, la nord-vest judetul Caras-Severin, la est sud-est si sud vest judetele Valcea , Dolj si Mehedinti,avand o suprafata de 5602 kmp, 2,3% din teritoriul Romaniei, situandu-se pe locul al 21-lea din punct de vedere al suprafetei.

Refieful judetului este divers, continand trei trepte importante: munti, dealurile sub-carpatice si extremitatea nordica a Podisului Getic. muntii acopera 30 % din suprafata judetului. VArfurile inalte ale Muntilor Parang acopera mai mult de 1000 kmp. cea mai inalta altitudine este atinsa de varful Parangul Mare (2518 m), al doilea ca inaltime in Carpatii Romanesti. Masivul Vulcan continua Muntii Parang spre vest coborand lin de la 1990 m (Vf. Starja 1870m , Vf. Oslea 1945 m) la 600 m altitudine. Dealurile subcarpatice (400-800 m altitudine) se intind de la Oltet pana la Motru, unde fac legatura cu muntii. La sud de zona subcarpatica, relieful este inca inalt , dealurile Podisului Getic sunt ca niste creste care coboara spre sud.

Judetul Gorj are o clima temperat –continentala, cu temperature medii anuale de 10,20 C in depresiuni si in zona dealurilor inalte si de 00 c pe muntii inalti

Precipitatiile medii anuale sunt repartizate neuniform:585 mm in sud, in lunca Jiului, 753 mm in depresiuni, 925 mm in zona dealurilor subcarpatice si peste 1200 mm pe culmile montane.

Vanturile predominante sun dinspre nord, sud si vest.

Directia silvica Gorj are in administrare o suprafata de 224633 hectare fond forestier din care 221532 hectare sunt paduri, beneficiind de un relief care variaza de la forme de campie si lunci pana la creste muntoase atractive din care:

- 88.884 ha păduri proprietate publică al statului,

- 143.253 ha păduri proprietate publică ale autorităţilor administrative locale şi păduri private pe bază de contract.

Din totalul suprafetei paduroase aproximativ 52 % este reprezentata de paduri cu rol special de protectie.

Fondul forestier ocupa 41,1% din suprafata judetului care asigura o mare cantitate de masa lemnoasa pentru prelucrare si adaposteste o bogata si variata fauna cinegetica precum si importante resurse de fructe de padure.

Fondul lemnos existent este de 250 metri cubi la hectar.

Posibilitatea padurilor este de 981 mii mc, din care:

-723 mii mc produse principale

-193 mii mc produse secundare

-65 mii mc produse de igiena

Cota de masa lemnoasa:

-agenti economici = 764mii mc

-nevoi proprii = 45 mii mc

-nevoi locale = 106 mii mc

-contrapartida drumuri forestiere = 25 mii mc

Cresterea medie anuala este de 5,5mc/ha, diferentiidu-se la rasinoasa (molid) pana la 8,0mc/an/ha, la fag de 3,5mc/an/ha, iar la quercinee de 3,1mc/na/ha.

Repartizarea arboretelor pe clase de varsta:

- 10-20 ani = 16%

- 21-40 ani = 16%

- 41-60 ani = 11%

- 61-80 ani = 11%

- 81-100 ani = 17%

- peste 100 ani = 29%

Compozitia padurilor

Compozitia arboretelor este de 55% rasinoase(32% molid,21% brad si 2% alte rasinoase) si 45% este reprezentat de foioase(30% fag, 10% gorun si 5% alte specii de foioase).

Cercetarile de specialitate au stabilit prezenta a 2000 de specii de plante pe teritoriul judetului ce apartin tuturor familiilor ce cresc in tara noastra.Dintre acestea, 110 specii au fost catalogate ca fiind de tip submediteranean, 34 de tip ponto-mediteranean, 13 specii pontice, 36 de specii balcanice si 26 de specii balcano-dacice.