Soluri - Câmpulung Mușcel

Capitalul natural

Date geografice

A. Asezarea:

Judetul Arges se afla asezat în partea central-sudica a tarii, intre 44° 22' si 45° 36' latitudine nordica si 24" 26' si 25° 19' longitudine estica.

Suprafata sa este de 6801kmp (2,9% din suprafata tarii).

Rangul judetului este 1.

Se invecineaza in partea de nord cu judetele Sibiu si Brasov, in est cu judetul Dambovita, in sud cu Teleorman, cu judetul Olt in sud-vest si Valcea in vest.

Muşcelele Argeşului, numite astfel încă din 1909 de I. Popescu-Voiteşti, aşezate în Subcarpaţii Meridionali la nord de Depresiunea Getică se desfăşoară la sud de şirul munţilor Frunţi-Ghitu-Iezer, între văile Topologului, în vest, şi Dâmboviţei, în est, cu o lăţime de 15-30 km.

Sunt formate din dealuri alungite de la nord la sud, puternic fragmentate cu altitudini variind, în general, între 600 şi 900 m, dar ajungând şi chiar depăşind 1200 m (Chicera 1218m).

Acestea sunt despărţite de un mănunchi de râuri paralele, orientate nord-sud (Topolog, Argeş, Vâlsan, Raul Doamnei, Bratia, Raul Târgului, Argeşel), toate cu văi largi ospitaliere, pline de sate.

La prima vedere, precizarea limitei subcarpaţilor spre zona muntoasă pare o operaţie simplă datorită diferenţelor geomorfologice, geologice şi de peisaj destul de nete. Acest lucru este valabil pentru cea mai mare parte a ariei de interferenţă dinrte Carpaţi şi Subcarpaţi unde diferenţele litologice şi structurale între cele două unităţi se materializează, îndeosebi diferenţe geomorfologice clare.

V. Tufestcu (1966) arată că “limita Subcarpaţilor Argeşului spre munte se face printr-un brâu de mici depresiuni la vest de Raul Doamnei şi depresiunea mai mare a Câmpulungului la est de Valea Bratia, fiind în mare un contact tectonic şi litologic``. Muşcelele Rauşorului, situate între Bratia şi Raul Doamnei, fac parte din aceeaşi arie depresionară în care formaţiunile paleogene se află scufundate şi acoperite cu formaţiuni mai noi, miocene, ca Depresiunea Câmpulungului, cu deosebire că acestea s-au menţinut ridicate, iar ca relief prezintă cel mai tipic aspect de Muşcel.

Spre sud, Muşcelele Argeşului se învecinează cu Piemontul Getic. Limita dintre Boteni Lunca (pe Argeşel) şi Curtea de Argeş (pe Argeş) este data de reflectarea morfologică a contactului litologic dintre rocile pliocene (marne, argile, nisipuri) şi pietrisurile de Candesti, ce formează materia Piemontului. Limita are un aspect festonat, fiind o asociere de linii curbe ce avansează spre nord, de-a lungul interfluviilor şi se retrag uşor spre sud, în lungul văilor principale. În privinţa limitei dintre Subcarpaţi şi Piemontul Getic, toţi autorii sunt de acord că aceasta este marcată de crestele nordice ale Piemontului unde se opresc pietrisurile de Cândesti.

Pe Raul Târgului limita coboară spre sud până la Lazareşti (5 km faţă de marginea nordică a cuestei Piemontului). De aici, trece asemănător în Valea Bratia (la Vladesti) şi mai departe pe Raul Doamnei (Retevoiesti) şi Vâlsan (Stroiesti).

Între Raul Târgului şi Vâlsan cuesta piemontului dispare aproape complet şi nici o denivelare majoră nu permite trasarea unei limite clare. Între Vâlsan şi Argeş, limita repetă situaţia dintre Valea Jugurului şi Raul Târgului, pachetul gros de pietrisuri de Candesti a permis formarea unei cueste foarte clar exprimată cu o cădere de peste 160 m (Vârful La Brazi) şi instalarea unei reţele subsecvente şi obsecvente foarte active care erodează puternic marginea nordică a piemontului.

Între Raul Târgului şi Vâlsan cuesta piemontului dispare aproape complet şi nici o denivelare majoră nu permite trasarea unei limite clare. Între Vâlsan şi Argeş, limita repetă situaţia dintre Valea Jugurului şi Raul Târgului, pachetul gros de pietrisuri de Candesti a permis formarea unei cueste foarte clar exprimată cu o cădere de peste 160 m (Vârful La Brazi) şi instalarea unei reţele subsecvente şi obsecvente foarte active care erodează puternic marginea nordică a piemontului.

Discutarea limitei de est a Muşcelelor Argeşului şi a limitei de vest a Subcarpaţiilor de Curbură (sectorul Prahova-Dâmboviţa) necesită o atenţie specială deoarece sectorul subcarpatic dintre Argeşel şi Dâmboviţa este o subunitate complexă situată la interferenţa a două arii subcarpaţice majore şi în apropierea zonei de îmbinare a două mari grupe montane.

L. Pop arată că “Dâmboviţa constituie limita estică a zonei subcarpatice propriu-zise”.Sintezele regionale arată că Dâmboviţa constituie doar o limită în interiorul ariei subcarpatice, delimitând două subunităţi mari ale acesteia – Anexa 1.

Morfotectonic, Muşcelele Argeşului sunt în mod evident o zonă de orogen, adică constituită din materiale dispuse în avanfosă carpatică, cutate şi ridicate în mişcări orogenice, fapt subliniat în toate lucrările geologice.

Anexa 1-Subcarpaţii Argeşului – Subunităţile de relief

B. Cai de comunicatie:

Datorita asezarii sale, judetul Arges a fost intotdeauna o legatura activa a Tarii Romanesti cu Transilvania. Caile de acces sunt rutiere si feroviare.

C. Relieful:

Judetul Arges prezinta de la nord la sud toate cele trei forme de relief: munti, dealuri, campie. Predomina dealurile care ocupa mai mult de jumatate din suprafata. Muntii reprezinta 25% din teritoriul judetului si fac parte din Carpatii Meridionali, respectiv versantul sudic al Masivului Fagaras, care se intinde intre culoarul Rucar-Bran si defileul Oltului. Zona de campie reprezinta 20% din teritoriu si se intinde in partea sudica a judetului. Teritoriul judetului cuprinde doua bazine hidrografice: bazinul Arges (in zona montana si deluroasa) si bazinul Vedea. In nordul judetului, culoarul Rucar-Bran duce la Castelul Bran.

Diversele forme de relief se îmbina într-o armonie deplina, predominante (55,0% din suprafata ) fiind cele de înaltime medie - Dealurile Subcarpatilor Getici si Podisul Getic. Jumatatea cealalta este împartita aproximativ egal între munti (25,0%) si câmpii (20,0%)..