Cuprins
- Capitolul 1. Introducere 3
- 1.1.Memoriu justificativ 3
- 1.2. Prezentare succinta a produsului 3
- 1.3. Etapele elaborarii unui ambalaj 5
- Capitolul 2. Designul de produs 9
- 2.1 Caracteristicile produsului. Proprietati igienice. Proprietati alimentare (organoleptice, fizicochimice, dietetice, valoare nutritiva) 9
- 2.2Beneficii 11
- 2.3.Tehnologia de fabricare a produsului 11
- 2.4.Materii prime si ingredient 13
- 3.1. Analiza morfologică a soluţiilor de ambalare posibile şi tipuri de ambalaje pentru produsul specificat. Alegerea produsului optim 14
- 3.2. Materialele folosite la ambalaj. 16
- 3.2.1. Mod de ambalare, de închidere şi etanşare a produsului. 18
- 3.2.2. Etichetare, transport. 28
- 3.3. Sistemul bicomponent produs – ambalaj 31
- 3.4. Proiectarea propriu zisa a ambalajului 33
- 3.4.2. Alegerea Ambalajului 34
- 3.4.3 Schițarea ambalajului și a designului acestuia 36
- 3.4.4 Alegerea culorii și amplasarea elementelor caracteristice ale ambalajului 36
- 3.5. Modul de îndeplinire a funcțiilor ambalajului de către ambalajul proiectat 36
- 3.6. Elemente de etichetare. Proiectarea etichetei. Codul de bare. 38
- Capitolul 4. Calitatea de prezentare a produsului în comparație cu alte produse similare 40
- 4.1. Date principale despre producator 40
- 4.2. Calitatea de prezentare a produsului 41
- 4.3. Elemente de noutate. 42
- 4.4. Promovarea produsului. Fişă de promovare 42
- Material grafic 43
- Bibliografie 46
Extras din proiect
Tonul este o grupă de pești răpitori marini teleosteeni din familia Scombridae, ordinul Perciformes, pești de valoare gustativă și comercială, O caracterstică a lor este faptul că sunt pești buni înotători care se mișcă necontenit, ei ating o viteză 77 km/h. Corpul lor musculos este fuziform, iar înotătoarea codală este în formă de seceră. Temperatura corpului lor prin mișcarea necontenită este mai ridicat cu 1 grad Celsius ca a apei în care se găsesc.
Tonul face parte din categoria peștilor răpitori, foarte buni înotători, căutați pentru valoarea nutrițională și gustul bun. Un lucru interesant la ei este faptul că temperatura corpului este cu doar 1 grad mai mare decât apa în care înoată.
Peștele, în general, este căutat pentru cantitatea de omega-3 pe care o furnizează organismului, la fe și tonul, doar că pe lângă omega -3 el se incadrează și la specia de pește cu un conținut ridicat de mercur, alături de alte specii marine precum: peștele pion roșu, peștele spadă, peștele merlin albastru și rechin. Toate aceste specii de pești se recomandă a fi consumate mai rar, mai ales de către cei mici.
1.2. Prezentare succinta a produsului
Conserva de ton in ulei de masline
Pentru o clipă, adâncul e de un albastru uniform, o catedrală goală, în a cărei boltă de valuri de deasupra soarele e un punct fierbinte, unduitor, care trimite raze în jos ca printr-un vitraliu. În clipa următoare, oceanul e plin de toni-cu-aripioară-albastră uriași, în formă de torpilă: cei mai mari au peste patru metri lungime și cântăresc peste o jumătate de tonă.
Adevăratul ton, genul Thunnus, este un pește foarte puternic, cu forme perfect hidrodinamice, ticsit cu echipament biologic de înaltă performanță. Caracteristicile care-i deosebesc de alți toni sunt mărimea considerabilă, arealul extins, mișcările eficiente de înot, corpurile cu sânge cald, branhiile mari, termoreglarea de precizie, absorbția rapidă de oxigen, concentrația mare de hemoglobină și fiziologia ingenioasă a inimii. Toate ating apogeul în cazul tonului-de Atlantic, numit și tonul-roșu, după culoarea cărnii sale.
Cele trei specii ale adevăratului ton - de Atlantic, de Pacific și sudic - și-au împărțit între ele oceanele lumii și trăiesc în toate, mai puțin în cel polar. Tonul-de-Atlantic era cunoscut din Antichitate. Pescarii japonezi prind ton-de-Pacific de peste 5.000 de ani. Populația haida, din partea de nord a coastei pacifice a Americii de Nord, îl pescuiește de cel puțin la fel de mult timp, dacă ne luăm după oasele de ton din movilele de gunoi preistorice. Artiștii Epocii de Piatră au pictat toni pe pereții peșterilor din Sicilia. Pescarii din Epoca Fierului - fenicieni, cartaginezi, greci, romani, marocani, turci - pândeau de pe promontorii sosirea bancurilor de ton-de-Atlantic la locurile de înmulțire din Mediterana.
In Europa, este preferat tonul galben, care are un gust mai puternic si este mai colorat decat tonul albacore, des intilnit in SUA. In plus, in America se foloseste tonul conservat in apa si nu in ulei, ca in tarile europene.
Gama sortimentala prezentata de Rio Mare cuprinde:
1.Ton
- In ulei de masline
- In suc propriu
2.Somon
- File de somon in ulei de masline
- File de somon in suc propriu
- File de somon afumat
3.Salate
- Salata de ton cu amestec Mexican
- Salata de ton cu porumb
- Salata de ton cu fasole
4.Pate
- Pate de ton
- Pate de somon
- Pate de ton cu branza
- Pate de ton cu ketchup
1.3. Etapele elaborarii unui ambalaj
Etapa zero
Obiectivul: Determinarea conceptului produsului.
Sarcini:
- Formarea ipotezelor cu privire la consum
- Examinarea dorinţelor conştiente şi subconştiente ale consumatorului cu privire la produs.
- Studiul produselor concurenţilor.
Sursă: Rezultatele cercetărilor proprii şi a cercetărilor din domeniul activităţii companiei în cauză.
Prima etapă
Obiectivul: Crearea presupusei imagini a produsului.
Sarcini:
- Examinarea perceptiei emoţionale a produsului de către consumatorul potenţial.
- Analiza imaginii necesare a producătorului, in percepţia consumatorului.
Sursa: Rezultatele cercetărilor proprii şi ipoteze.
Etapa a doua
Obiectivul: Stabilirea priorităţilor.
Sarcini:
- Alegerea conceptului de design, luarea în consideraţie a tradiţiilor şi legăturii cu designul ambalajului anterior.
Sursă: Rezultatele cercetărilor proprii şi ipoteze.
Etapa a treia
Obiectivul: Determinarea posibilităţilor de vizualizare.
Sarcini:
- Selectarea percepţiei asociative a consumatorului potenţial.
- Selectarea imaginilor pentru vizualizarea aşteptărilor, asociaţiilor şi dorinţelor consumatorului.
Sursă: Analiza percepţiei culorilor, formelor şi volumelor.
Etapa a patra
Bibliografie
1. Banu C., ș.a. - Calitatea și controlul calității produselor alimentare , Editura AGIR, București, 2002;
2. C. Banu, “Tratat de industrie alimentara”, Ed. ASAB, Bucuresti, 2009
3. Gh. Voicu, Cr. Mieila, Sisteme de dozare şi ambalare, îndrumar de laborator şi culegere de problem rezolvate, Ed. Bren, 2005
4. Gh. Voicu, Sisteme de dozare şi ambalare, Ed. Bren, Seria Cursuri universitare, Bucureşti 2003
5. Maria Iordan , s.a. - Calitate, control şi siguranţă alimentară, Editura Printech, Bucureşti, 2009;
6. National Geographic,” Argintul viu din ape”, publicat la data de 30.03.2014
7. http://www.creeaza.com/familie/alimentatie-nutritie/Tehnologia-de-obtinere-a-conse425.php, accesat la data de 10.01.2017
8. http://diversificare.ro/alimente/2015/01/ton-consum-redus-beneficii-maxime/, accesat la data de 10.01.2017
9. http://www.rasfoiesc.com/business/economie/merceologie/TIPURI-DE-AMBALAJE-METALICE-SI67.php, accesat la data de 10.01.2017
10. http://www.riomare.ro/, accesat la data de 10.01.2017
Preview document
Conținut arhivă zip
- Conserva de ton in ulei de masline.docx