Tehnologia și Controlul Calității Vinului

FETEASCA ALBA

Carcteristici materie prima

Introducere

Cred ca despre soiul Feteasca alba s-au scris si se vor mai scrie multe pagini, iar poetii i-audedicat si ii vor mai dedica multe versuri. „Nascut” in perioada cea mai vitrega din intreaga istorie a poporului roman, in mileniul de migratie a popoarelor (anii 275 – 1241), acest soi s-a contopit parca cu filonul rezistentei neamului romanesc. El este unul dintre cele mai viguroase soiuri cunoscute, avand cresteri mari vegetative, uneori chiar luxuriante. Curios este faptul ca, desi are struguri albi, soiul Feteasca alba provine din celebra Feteasca neagra (soi dacic cu strugurii negri), ca rezultat al unor meticuloase selectii populare. Feteasca alba a fost cultivata secole intregi pe teritoriul romanesc cuprins intre Carpati si Nistru.In podgoria Cotnari, alaturi de soiurile: Grasa (ce da vinului dulceata), Francusa (ce da aciditate) si Tamaioasa Romaneasca (ce da vinului aroma), Feteasca alba, prin finetea ei caracteristica, a contribuit din plin la calitatea vinurilor de Cotnari, unele dintre cele mai apreciate si celebre vinuri din lume. Amintim ca sortimentul de Cotnari este alcatuit din Grasa 35%, Feteasca alba 35%, Francusa 20% si Tamaioasa Romaneasca 10%. Aparuta pe teritoriul istoric al Moldovei, Feteasca alba a fost cunoscuta in popor si sub alte denumiri (sinonime) precum: Poama fetei, Pasareasca alba si Poama pasaresca. Ultimile doua denumiri au fost date de faptul ca, la coacere, Feteasca alba era foarte cautata de pasari. Datorita insusirilor sale de calitate, soiul Feteasca alba a trecut in urma cu multe sute de ani atat muntii Carpati cat, si Milcovul, fiind cultivat pe importante suprafete in Transilvania si in Muntenia. In prezent, soiul Feteasca alba se intalneste in aproape toate centrele viticole ale Romaniei si totalizeaza o suprafata de circa 25 de mii de hectare, fiind astfel soiul cel mai cultivat din tara noastra. De remarcat ca soiul Feteasca alba s-a impus in timp, fiind luat in cultura de toate tarile viticole vecine cu Romania, iar in Germania il intalnim cultivat sub numele de Mädchentraube. Soiul Feteasca alba are o mare rezistenta la ger putand face fata temperaturilor negative de pana la -20- (-22)°C. Feteasca alba se caracterizeaza printr-o scurta perioada de vegetatie de circa 150-160 de zile, iar productiile medii de struguri sunt in jur de 6-8 tone la hectar dar pot ajunge pana la 11-12 tone. Maturarea strugurilor are loc in luna septembrie si in prima decada a lunii octombrie, momentul variind in functie de conditiile climatice ale podgoriei unde este cultivat - cele situate in sud sunt mai avansate. Cumparativ cu alte soiuri romanesti, Feteasca alba are o putere de acumulare a zaharurilor foarte ridicata. Din acest punct de vedere, ea se situeaza printre primele soiuri de acest fel din lume. Cantitatea de zahar acumulata in struguri in mod normal este de 180-220 g./l, dar poate ajunge pana la 240-250 g/l si chiar 270 g/l in conditii de supramaturare. Cea mai mare parte a vinurilor obtinute in Romania sunt in general seci, avand o aciditate vioaie ce le imprima o deosebita prospetime.Vinul obtinut din soiul Feteasca alba dezvolta o aroma secundara de fermentatie foarte placuta. Aceasta aroma, ce aminteste de parfumul florilor de vita-de-vie, il particularizeaza in mod deosebit. Gustul este echilibrat, generos, delicat si placut si lasa in cavitatea bucala o impresie placuta de rotund si catifelat. Vinurile obtinute din soiul Feteasca alba pot fi si demiseci sau demidulci. Ele prezinta o aroma caracteristica ce aduce cu cea a fagurilor de miere. In functie de particularitatile climatice respective, in unele centre viticole sunt apreciate vinurile tinere obtinute din Feteasca alba. in alte centre, acest soi este mai apreciat cand vinurile sufera o perioada de invechire. Vinurile maturate in butoaie de stejar si invechite in sticla au o evolutie benefica. Ele capata o aroma - buchet apropiata de cea a fructelor uscate, amplificand astfel calitatea. Pe masura trecerii anilor, vinurile isi schimba culoarea evoluand de la galben verzui la galben auriu si ajungand chiar la culoarea aurului platinat. Dar Feteasca alba mai are si alte „secrete”: in unele podgorii, cum ar fi de exemplu Panciu, Odobesti, Bucium, ce dispun de un ecoclimat temperat racoros, din Feteasca alba se obtin vinuri cu aciditate mai ridicata. Ele poseda o prospetime si o fructuozitate deosebita. Aceste vinuri constituie o buna materie-prima pentru vinurile spumante. Spumantele obtinute din aceste vinuri, prin aplicarea metodei traditionale - „champenoise”, sunt de o aleasa calitate, fiind comparabile cu cele mai renumite spumante ale lumii. Faptul ca vinurile obtinute din Feteasca alba castiga in competitiile nationale si internationale demonstreaza ca ele pot sta in mod egal alaturi de alte nume sonore, pe piata internationala a vinurilor. In concluzie, vinurile obtinute din soiul Feteasca alba, vinuri ce au forta sa-si pastreze personalitatea proprie, indiferent de zona unde sunt produse, merita cu prisosinta din partea noastra, toata cinstirea. Pe drept, il putem numi „mandria podgoriilor romanesti”

Carcteristici ecologice

Are o scurta perioada de vegetatie (150-160 de zile).Este un soicu o vigoare mare chiar foarte mare De accea se evita altoirea pe portaltoi vigurosi,precum si cultura sa pe soluri fertile ,prea umede si profunde in conditii normale ,prezinta o toleranta mijlocie la ger.

Soiul Feteasca Alba prefera conditiile unui ecoclimat temperat, mai racoros ,insa cu toamne lugi pentru supramaturarea strugurilor

Comportarea in diferite ecosisteme

Maturarea strugurilor are loc la jumatatea lunii septembrie la Pietroasa-Buzau spre sfarsitul lunii la Codnari si Iasi si la inceputul lunii octombrie in Transilvsnia.

Productiile medii variaza in limite largi 5,9 t/ha (la Cotnari) pana la 12,4 t/ha la Ajud Productiile maxime de 16,6 t/ha la Blaj, si 20,9 la (Pietroas-Buzau ) reflecta potentialul productive foarte ridicat al acestui soi , ce trebuie valorificat prin folosirea unor tehnologii de cultura adecvate.