Vitamina A

I. PARTEA GENERALĂ

1. Generalitati despre vitamine

Vitaminele, in general, sunt definite ca substantele organice strict necesare pentru mentinerea vietii si reproducerii, aduse din exterior odata cu alimentele.

Vitaminele sunt active in cantitati foarte mici, neputand inlocui sursele energetice, hormone si enzyme.

Definitia vitaminelor este controversata din cauza denumirilor improprii, a diversitatii compusilor sI a rolurilor fiziologice.

Vitaminele, numite sI “factori esentiali de nutriatie” sau “biocatalizatori”, in majoritate provin din surse exogene (nu pot fi sintetizate de organismul animal, ci numai de plante). Organismul animal primeste vitaminele odata cu alimentele vegetale, fie in forma activa, de vitamine, fie in forma inactiva, de provitamine, care se transforma in organism in forma activa.

Unele sunt sintetizate de catre flora bacteriana intestinala (vitamina K, acidul folic), altele din ficat din provitamine (vitamina A din caroten), dar cele mai multe sunt aduse in organism ca atare prin alimente.

Sursele de vitamina sunt: vegetale, animale, microorganisme (drojdia de bere, ouale, ficatul, etc.)

Clasificarea vitaminelor nu poate fi facuta pe baza structurii chimice, deoarece in aceasta privinta difera de la o vitamina la alta.

Criteriul principal de clasificare a vitaminelor este caracterul solubilityatii lor propus de McCollum sI David in 1915, sI anume: vitaminele se impart in doua grupe: liposolubile sI hidrosolubile. Vitaminele A, D, E, K, F sunt liposolubile, iar B1, B2, B6, B12, C, P, PP, acizii folici, acidul pantotenic sunt hidrosolubile.

Majoritatea vitaminelor hidrosolubile intra in constitutia coenzimelor.

Vitaminele liposolubile se absorb intestinal odata cu grasimile, fapt pentru care deficientele cronice in absorbtia acestora pot duce la fenomene carentiale. Tulburarile apar tarziu, deoarece organismul dispune de rezerve mari de vitamine liposolubile, depozitate la nivelul ficatului. Supradozarea (vitaminele A, K) poate fi cauza de fenomene toxice.

Vitaminele hidrosolubile au in general aceleasI surse alimentare sI de aceea carenta este adesea polivitaminica (complex B). Supradozarea nu are consecinte toxice. Cantitatile care depasesc necesitatile fiziologice sunt in cea mai mare parte eliminate urinar.

Un alt criteriu de clasificare il reprezinta stabilitatea lor la caldura sI se disting: vitamine termostabile (A, B1, PP, K sI in mai mica masura D sI E) sI vitamine termolabile (C sI acidul panotenic).

Din punct de vedere al originilor, vitaminele se clasifica in: endogene (care pot fi sintetizate de organism) sI exogene (care sunt obligatoriu luate din alimente).

{n afara de alimente exista compusi care se pot transforma in vitamine sI se numesc provitamine cum sunt:  - carotenul, diferiti steroli sI triptofanul.

Organismul omului are nevoie de cantitati foarte mici de vitamine, in general cateva miligrame pe zi.

Tabelul nr. 1: Principalele vitamine

VITAMINA DENUMIREA }I FUNC|IA CANTITATEA NECESARA

in mg/zi

I. Vitamine liposolubile

A Vitamina antixeroftalmica 1-2

D Vitamina antirahitica 0,01

E Vitamina antisterilitatii 1

Vitamina antihemoragica 1

II. Vitamine hidrosolubile

B1 Vitamina antineruritica 1-3

B2 Vitamina cresterii 1

B6 Vitamina antipelagroasa 2

B12 Vitamina antianemica 0,001

C Vitamina antiscorbutica 50-100

H Biotina -

H Acid p-aminobenzoic -

P Vitamina permeabilitatii -

PP Vitamina antipelagroasa 15

- Acidul folic 1-2

- Acidul pantotenic -

Tabelul nr. 2: Nevoile de vitamine pentru copii

VITAMINA CANTITA|I NECESARE/ZI

A 1400-1500 mg

D 400-800 mg

E 4-12 mg

B1 0.3-1.4 mg

B2 0.4-1.5 mg

B6 0.3-1.6 mg

B12 0.3-3 mg

C 35-45 mg

PP 5-18 mg

Acid folic 50-400 mg

Ratia alimentara trebuie sa le procure regulat. Altfel, ajung sa declanseze anumite stari patologice specifice, numite avitaminoze, corectabile intr-un anumit stadiu prin administrarea de vitamine.