Vitamina A

Vitamina A (Beta-carotenul) ajunge în organism prin aport alimentar şi este transformat de ficat în vitamina A, în funcţie de necesităţi. Vitamina A

contribu-e la profilaxia şi ameliorarea tulburărilor de

vedere, creşte rezistenţa organismului faţă de infecţiile căilor respira-

torii şi este un factor important în menţinerea sănătăţii pielii, părului,

danturii şi gingiilor. De asemenea participă şi la biosinteza imunoglobulinelor, stimulează activitatea sistemului imunitar, previne şi ameliorează depigmentările cauzate de bolile ficatului sau de bătrâneţe. Beta-carotenul protejează mucoasa nazală, bucală, faringiană, laringiană, traheală şi pulmonară, fiind un adjuvant efici-ent în tratamentul infecţiilor respiratorii, emfizemului pulmonar şi hipertiroidismului; accelerează dezvoltarea fizică şi creşte rezistenţa sistemului osos. Beta-carotenul are rol şi în profilaxia cancerului. Efectul profilatic al beta-carotenului în bolile maligne se bazează pe transformarea metaboliţilor cancerigeni formaţi în organism sau a substanţelor cancerigene ajunse în organism din mediul exterior, în substanţe mai puţin nocive şi mai solubile, deci mai uşor de eliminat. Beta-carotenul reduce riscul apariţiei infarctului miocardic şi al decesului prin stop cardic.

Rezultatele unei cercetări efectuate în Statele Unite ale Americii, pe o perioadă de 10 ani, au demonstrat că bolile cardiatice şi cancerul de prostată au o incidenţă de două ori mai mică în cazul bărbaţilor care au consumat sistematic beta-caroten, în comparaţie cu subiecţii din lotul martor care nu au consumat această substanţă. În Lin Xian, regiune muntoasî a Chinei, incidenţa cancerului gastric şi esofagian este cea mai mare din lume. Savanţii chinezi şi americani, în cadrul unor cercetări comune efectuate în această zonă geografică, au

administrat în doze zilnice, unor persoane sănătoase, cu vârsta cuprinsă între 40 şi 69 de ani, diverse combinaţii de vitamine A, B,C şi E şi de substanţe minerale. La cei care au primit deopotrivă vitamina A şi zinc, numărul îmbolnăvirilor de cancer gastric a scăzut cu două treimi, în timp ce la celelalte grupe nu s-au constatat diferenţe semnificative.

Vitamina A reduce riscul apariţiei cancerului, prin faptul că este implicată in procesul de diferenţiere celulară, ceea ce justifică utilizarea sa în profilaxia bolilor maligne. Zincul reglează circuitul vitaminei A în celule. Beta-carotenul se găseşte în toate plantele verzi, dar sursele cele mai valoroase sunt: morcovii, spanacul şi varza creaţă, dintre zarzavaturi, şi pepenii galbeni şi caisele, dintre fructe. S-a observat că la japonezii şi norvegienii care consumă, prin tradiţie, alimente cu un conţinut bogat în beta-caroten, incidenţa îmbolnăvirilor de cancer pulmonar, de colon, de prostată, de col uterin este mult mai scăzută. În cele mai multe cazuri, alimentele consumate conţin şi substanţe poluante, nefiind ideale ca sursă de vitamine. În morcovi, de exemplu, se găsesc adesea cantităţi mai mari de cadmiu şi nitraţi decât de beta-caroten, excepţie făcând doar plantele cultivate după metode ecologice. Din motivele menţionate mai sus, este util un aport de beta-caroten pur din suplimente alimentare.

Numita si tocoferol, este esential implicata in

mentinerea structurii si functionalitatii

organelor genitale, avand si titlul de "vitamina fertilitatii".

Cercetari ulterioare au dovedit faptul ca vitamina E asigura si troficitatea

sistemului muscular,a altor organe si tesuturi,lipsa sau carenta ei deter-

minand nu numai sterilitatea, dar si tulburari cardio-vasculare, in fiziologia

neuro-musculara sau in metabolismul lipidic.

Nevoile organismului se situeaza intre 10 si 20 miligrame zilnic,cele mai bune surse fiind uleiurule extrase din seminte (soia, germeni de porumb, floarea-soarelui), mazarea, fasolea si painea intermediara si neagra

(mult mai sanatoasa decat cea alba, rafinata).