Cuprins
- Introducere 5
- CAPITOLUL I: PREZENTAREA GENERALA A SITUATIEI
- ENERGETICE ACTUALE . 9
- 1.1. Aspecte privind starea actuala si perspectiva dezvoltarii sistemului
- energetic românesc 9
- 1.2. Dezvoltarea sistemului energetic în contextul reglementarilor
- economico-ecologice 11
- 1.3. Necesitatea cresterii eficientei energetice 15
- 1.4. Situatia producerii energetice pe combustibili fosili 17
- 1.5. Programe investitionale pe termen mediu si lung 19
- 1.6. Principalele obiective ale strategiei energetice nationale 21
- CAPITOLUL II: STUDIEREA SISTEMULUI ENERGETIC CA
- SISTEM CIBERNETIC 23
- 2.1. Definirea sistemelor energocibernetice 23
- 2.2. Principii si legi generale ale sistemelor energocibernetice 27
- 2.3. Modelarea matematica în coordonate spatio-temporale a
- procesului investitional 30
- 2.4. Modele cibernetico-economice de optimizare a eficientei
- investitiilor 32
- 2.5. Optimizarea deciziei de investitii energetice 35
- 2.5.1. Solutia teoretica pentru optimizarea adoptarii deciziei 35
- 2.5.2. Maximizarea productiei prin extindere 37
- 2.5.3. Retehnologizarea în scopul reducerii cheltuielilor specifice
- medii 37
- 2.6. Modelarea dinamicii sistemelor energocibernetice 38
- 2.6.1. Modele de proces exprimate prin ecuatii diferentiale 39
- 2.6.1. Modele dinamice continue ale economiei de piata 41
- CAPITOLUL III: SIMULAREA PROCESULUI INVESTITIONAL
- LA NIVEL MACROECONOMIC . 45
- 3.1. Definirea investitiei 45
- 3.2. Tipuri de strategii investitionale 49
- 3.3. Elemente specifice investitiilor 51
- 3.3.1. Influenta fiscalitatii 51
- 3.3.2. Incidenta inflatiei 52
- 3.3.3. Cheltuielile pentru investitii 52
- 3.3.4. Cash-flow - urile nete (veniturile nete) 53
- 3.3.5. Durata de viata 54
- 3.3.6. Valoarea reziduala 54
- 3.4. Analiza structurala a investitiilor 55
- CAPITOLUL IV: MODELE DE ALOCARE A RESURSELOR
- INVESTITIONALE 63
- 4.1. Utilizarea modelelor de programare liniara la optimizarea alocarii
- resurselor de investitii 63
- 4.2. Optimizarea proiectelor investitiei cu ajutorul modelelor dinamice.. 63
- 4.3. Repartizarea capitalurilor pentru investitie intr-un holding 65
- 4.4. Problema profiturilor 66
- 4.5. Criterii economice si modele de stabilire a capacitatilor optimale
- de productie în faza de proiectare 67
- 4.6. Modele pentru amplasarea optimala a unui obiectiv de investitie.... 70
Extras din proiect
Data fiind importanta strategica a Sectorului Energetic National în dezvoltarea pe baze durabile a economiei românesti, evolutia acestuia trebuie conturata prin prognoze si strategii pe diferite orizonturi de timp, astfel încât perspectivele de dezvoltare si necesitatile legate de asigurarea cu energie sa fie în context cu politicile Uniunii Europene.
Lucrarea, care are ca fundament dezvoltarea durabila a României, ia în considerare principalele obiective si prioritati ale strategiei energetice nationale pe termen lung, în raport cu obiectivele Uniunii Europene în domeniul energetic (siguranta alimentarii cu energie electrica, competitivitatea sistemului energetic în conditiile economiei de piata si protectia mediului prin reducerea noxelor eliminate în atmosfera).
Principiile general valabile de care s-a tinut seama sunt urmatoarele:
- integrarea României în Uniunea Europeana nu poate avea loc fara
realizarea unei cresteri economice accelerate, cu ritmuri superioare
mediei comunitare;
- cresterea economica este o necesitate primordiala;
- integrarea industriei în structurile europene impune dezvoltarea
durabila a sectorului energetic;
- remodelarea si restructurarea industriei energetice constituie un
obiectiv major al procesului de reforma a economiei nationale;
- accelerarea privatizarii în sectorul energetic va conduce la aparitia
unor structuri cu capacitate concurentiala sporita;
- intensificarea efortului investitional reprezinta o necesitate vitala
pentru industria româneasca;
- efectele implementarii masurilor pentru atingerea reperelor
comunitare depind si de potentialul concurential în conditiile unei
piete libere.
Cercetarile efectuate de institute specializate în prognoze energetice[112] scot în evidenta ca în urmatorii 50-60 de ani vor avea loc modificari radicale în structura bilantului energetic mondial care pot fi sintetizate în urmatoarele aspecte:
- continuarea cresterii consumului de energie, conditie a dezvoltarii
societatii umane, astfel ca în viitor acest consum se va stabiliza la un nivel
sensibil superior celui actual;
- cresterea ponderii noilor tehnologii în ansamblul celor care permit
obtinerea energiei;
- majorarea cheltuielilor legate de obtinerea si folosirea noilor surse
de energie precum si a noilor tehnologii de transformare, transport si utilizare
a energiei;
- crearea unor sisteme globale, internationale, de asigurare a
necesarului de energie a tuturor tarilor, depasindu-se cadrul national;
- cresterea eficientei utilizarii energiei si a ponderii energiei electrice în balanta energetica mondiala.
În acest context, fundamentarea deciziei de investitii în sistemul energetic, datorita particularitatilor sale, trebuie sa se faca pe baza unor temeinice analize a tuturor indicatorilor economici în concordanta cu toti factorii de risc care intervin în executare si operare, astfel ca noul obiectiv energetic creat prin procesul investitional sa corespunda cerintelor unui sistem energetic global.
Investitiile în sistemul energetic, ca de altfel în toate sistemele industriale, vizeaza realizarea unei finalitati tehnico-operationale prin generarea unui produs si a unei finalitati economico-sociale prin generarea unei utilitati economice (Begg, Fisher si Dornbusch, 1989).
Masura în care se realizeaza finalitatea economica a unei investitii, poate fi data de efectivitatea costului. Aceasta este capacitatea noului obiectiv realizat de a-si atinge performantele la cel mai mic cost posibil. Costul include atât efectele operarii sistemului cât si eventualele daune pe care le poate produce neconformitatea în operare, cu parametrii cuprinsi în proiect. Putem afirma ca rezultatele obtinute în urma unui proces investitional depind de volumul eforturilor investitionale cumulate din perioada de edificare si de optimalitatea deciziei luate în alegerea variantei de proiect dupa care s-a executat obiectivul edificat.
În analizele si studiile care se fac în vederea dezvoltarii ulterioare, bazate pe principiile dezvoltarii durabile, Sistemul Energetic trebuie perceput ca având caracteristicile generale ale unui sistem complex si caracteristicile particulare generate de tipul principal de produs realizat - energia electrica.
Complexitatea sistemului energetic are trei dimensiuni, (Popovici, 1988):
a.Dimensiunea structurala este data de numarul componentelor si legaturilor dintre ele. Evenimentele asociate componentelor se afla într-o interdepenta pe care se construiesc modelele sistematice. În SEN apare o interdependenta determinata între producator si consumator, datorita tipului produsului si caracteristicilor sale de mare stabilitate în timp. Complexitatea structurala influenteaza siguranta sistemelor, prin dependenta reciproca a defectarii componentelor si rolul consumatorului si mentenanta acestora, prin dificultatea identificarii, diagnozarii si rezolvarii defectiunilor.
b.Dimensiunea aleatoare (stochastica) este data de legatura între comportamentul sistemului si cauzele interne si externe ale acestuia. Implicarea factorului uman în ambele categorii de cauze genereaza incertitudine datorita necunoasterii conexiunii acestuia cu alti factori si a modului în care ar putea evolua.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Abordarea Sistemelor Energocibernetice in Conceptie Arhemica in Vederea Cresterii Eficientei Investitiilor Abordarea Sistemelor Energocibernetic.doc