Analiza Calității unui Proiect open-source

2. Rezumat

Proiectul prezintă analiza calităţii unei aplicaţii software open-source. Se prezintă istoricul aplicaţiilor open-source, problema pe care dorim să rezolvăm, precum şi soluţia dată. Sunt apoi prezentate o serie de criterii de calitate împreună cu indicatorii aferenţi pe care le vom folosi pentru a evalua calitatea proiectului prezentat.

3. Introducere

Proiectele open-source reprezintă acele proiecte software în care codul sursă este făcut public la sfârşitul proiectului sau chiar în timpul desfăşurării sale. Ideea de cod open-source este destul de veche, ea apărând din nevoia programatorilor de a rezolva anumite probleme care apăreau frecvent în cadrul programelor. În [1] se consideră că primele programe cu sursă deschisă au fost exemplele date în cărtile şi articolele de programare.

De multe ori termenii de software open-source şi software liber (cunoscut şi sub denumirea de FLOSS/FOSS – Free (Libre) Open Source Software) sunt folosiţi ca sinonime. Cu toate acestea, existe anumite diferenţe în modul de licenţiere şi redistribuire între aceste tipuri. Pentru mai multe informaţii privind aceste diferenţe, se poate consulta [2]. Ca regulă generală însă, se poate spune că toate programele libere sunt open-source, dar nu şi invers.

Comunitatea dezvoltatorilor de software liber a apărut pentru prima dată în 1983, când Richard Stallman a lansat proiectul GNU. Acesta avea ca scop dezvoltarea unui sistem de operare care să respecte libertăţile utilizatorilor. Acest proiect s-a dezvoltat rapid şi în 1985 a apărut „The Free Software Foundation” ([3]), cea mai cunoscută organizaţie pentru promovarea programelor libere şi open-source.

În ultimele decenii, tot mai multe companii au adoptat un model de dezvoltare software open-source, încercând să formeze şi să menţină comunităţi cât mai numeroase şi cât mai active în jurul produselor dezvoltate de ele. Se estimează că în urmă cu un an existau peste 200.000 de proiecte open-source găzduite pe siturile specializate, dintre care aproximativ 18.000 de proiecte mature, iar rata de creştere a acestor proiecte era de aproximativ 85% pe an (adică se dublau la fiecare 14 luni) [4][5].

Managementul unui proiect software open-source se deosebeşte oarecum de managementul unui proiect software clasic. Diferenţele ţin de mai multe motive:

• multe proiecte open-source nu încep cu scopul de a obţine profit, ci de a crea un produs software care să-şi satisfacă utilizatorii

• există proiecte pornite din dorinţa autorului de a învăţa o tehnologie nouă sau un limbaj de programare nou; aceste proiecte sunt deseori folosite ca „laboratoare” pentru noi tehnici de programare

• deşi companiile investesc în proiectele open-source care le interesează sau îşi dezvoltă propriile aplicaţii, programatorii implicaţi în proiecte open-source sunt de cele mai multe ori voluntari

• oamenii implicati într-un proiect open-source pot avea disponibilităţi de timp şi calităţi diferite; mai mult, disponibilitatea pot varia de la lună la lună sau chiar de la zi la zi; programul de lucru este diferit faţă de cel dintr-o firmă

• persoanele ce participă într-o comunitate sunt deseori răspândite pe tot globul, existând probleme cu diferenţele de fus orar

• uneori, rolul de project-manager este asumat de un dezvoltator, care nu are experienţă în domeniul administrării proiectelor.

În această lucrare se prezintă un proiect open-source aflat în prezent în plină desfăşurare, şi anume schimbarea interfeţei de editare a sitului Wikipedia prin intermediul unei initiative de uzabilitate finanţată printr-un grant al unei fundaţii din SUA [6]. Va fi evaluată calitatea acestui proiect până în prezent, folosind o serie de indicatori specifici ce permit crearea unei imagini corecte şi complete asupra proiectului.

4. Definirea problemei

Înfiinţată în 2001, enciclopedia colaborativă online Wikipedia a cunoscut o dezvoltare explozivă, bazată pe publicitatea câştigată mai ales după ce, în 2005, a depăşit ca dimensiune Enciclopedia Britannica. Fundaţia înfiinţată pentru a administra această enciclopedie (Fundaţia Wikimedia) a lansat ulterior şi alte proiecte, care la rândul lor au cunoscut un succes important, înregistrând un număr de editor de ordinul miilor sau chiar sutelor de mii.

În ultima perioadă, odată cu atingerea (în varianta engleză) unui număr de 3.000.000 de articole [7], s-a constatat că ritmul de creştere al proiectelor s-a redus considerabil. Acest lucru este explicabil prin faptul că a devenit din ce în ce mai dificil pentru noii veniţi să contribuie la dezvoltarea enciclopediei. Conform unor cercetări recente, cauzele acestor dificultăţi par a fi două [8]:

• o parte dintre vechii utilizatori au devenit „paznicii” articolelor deja existente, ei anulând de multe ori contribuţiile noilor veniţi; proporţia de contribuţii anulate ale utilizatorilor noi s-a dublat în ultimii trei ani;

• caseta de editare simplă, prin care oricine poate contribui la Wikipedia nu a ţinut pasul cu dezoltarea sitului. Pentru a crea o pagină astăzi, un editor are nevoie de mult mai multe unelte decât în urmă cu 5-6 ani. Pentru exemplificare, în figura 1 este prezentată o comparaţie între unelte oferite de căsuţa de editare implicită (sus) şi o versiune îmbunătăţită, creată de un utilizator şi care oferă acces la toate funcţiile sitului (jos)

În urma acestor descoperiri, în decembrie 2008 a fost lansat un proiect în valoare de 890.000$ care să ducă la identificarea barierelor tehnice care împiedică noii utilizatori să contribuie şi ulterior la înlăturarea acestor bariere.

Acest proiect este condus şi finanţat separat de activităţile Fundaţiei Wikimedia. Prin lucrarea de faţă se urmăreşte determinarea unor criterii de calitate şi a unor indicatori care să permită evaluarea acestui proiect. În paralel cu acest proiect se desfăşoară un proiect înrudit, menit să uşureze procesul de încărcare a fişierelor media (filme, melodii, poze) pe siturile Wikimedia. Administrarea celor două proiecte se face separat, singura legătură fiind faptul că ambele vizează îmbunătăţirea experienţei utilizatorilor [10].

5. Soluţia dată

Fiind vorba de un proiect privat, dezvoltat chiar de către firma beneficiară, finanţatorii au decis să nu organizeze o licitaţie pentru determinarea proiectului câştigător. În schimb, acesta este dezvoltat de o echipă selectată chiar de către client.

Aceasta este formată dintr-un Project Manager, un specialist în interfeţe om-maşină şi trei dezvoltatori specializaţi pe tehnologii web. Doi dintre dezvoltatori vor fi mutaţi de la alte proiecte ale Fundaţiei Wikimedia către acesta, iar restul personalului va fi angajat pe durata proiectului.

Toţi angajaţii acestui proiect au cel puţin 5 ani experienţă în domeniul lor de lucru, ceea ce limitează riscurile de întârzieri legate de perioada de „acomodare” cu proiectul. De asemenea, este necesar ca programatorii să mai fi lucrat în cadrul unui proiect open-source, pentru a fi deja obişnuiţi cu particularităţile întâlnite la astfel de proiecte, în special cu posibilele reacţii ale comunităţii. În Figura 2 este prezentată organigrama proiectului.