Extras din proiect
I. INTRODUCERE
Datoritǎ amplasǎrii geografice, România dispune de un bogat fond de resurse naturale care oferǎ posibilitatea practicǎrii unei game variate de forme de turism.
Printre numeroasele forme de turism, o importanțǎ deosebiǎ îi revine turismului balnear prin faptul cǎ în țara noastrǎ se regǎsește o treime din rezervele de ape minerale ale Europei. Astfel sunt cunoscute şi omologate peste 400 localităţi si peste 2000 izvoare iar calitatea fizico-chimică şi valoarea terapeutică a factorilor naturali de cură sunt similare şi în multe situaţii, chiar superioare celor existente în staţiunile consacrate pe plan mondial.
Din pǎcate aceastǎ formǎ de turism nu este exploatatǎ cum ar trebui, iar din cele 160 de staţiuni româneşti de profil, doar 42 sunt atestate, cele mai cunoscute sunt: Băile Herculane, Băile Felix, Călimăneşti–Căciulata, Băile Govora, Covasna, Sovata, Vatra Dornei, Eforie Nord, care oferă condiţii pentru tratamentul numeroaselor afecţiuni.
Dintre toate segmentele ofertei de turism din România, turismul balnear este singurul care se bazează pe un potenţial permanent, de mare complexitate (substanţele minerale existente acoperă întreg registru terapeutic cunoscut şi practicat pe plan mondial), practic inepuizabil.
Pentru a face ca oferta turistică balneară sǎ fie atractivă, sunt necesare investiţii în baza tehnico-materială, în infrastructură şi de asemenea sǎ fie concepute o serie de strategii de marketing pentru o promovare mai bunǎ a ofertei turistice balneare.
Produsul turistic oferit trebuie sǎ fie competitiv, de calitate și să satisfacă cerinţele și necesitǎțile cât mai multor segmente de turişti.
I.1. Evaluarea stațiunilor balneare din România
În tara noastra exista 160 de statiuni si localitati balneare ce detin resurse minerale de cura, din care 24 sunt considerate de importanta nationala cu recunoastere si pe plan european. Cele 24 de statiuni de importanta nationala au fost ierarhizate pe baza sistemului de clasificare din Romania in functie de gradul de dotare al acestora.
Acest gen de clasificare poate fi considerat limitat si nerealist reflectand inzestrarea la un moment dat a statiunilor balneare, de obicei incompleta si mai ales insuficienta pentru valorificarea complexa si rationala a resurselor balneare. Datorita acestui fapt, pentru a avea o imagine reala, este necesara alinierea la sistemul international de apreciere a statiunilor, care face o ierarhizare stiintifica si obiectiva a statiunilor balneare in special.
Evaluarea fondului balnear si ierarhizarea statiunilor in contextul ofertei balneare generale si in detaliu pe profile de tratament este benefica atat in plan turistic cat si socioeconomic.
Aceasta evaluare trebuie sa fie facuta avandu-se in vedere factorii obiectivi ce caracterizeaza oferta balneara, in primul rand aspectele cantitative si calitative ale substantelor minerale terapeutice si ale mediului ambiant; dotarea cu structuri turistice care permit valorificarea si dezvoltarea functiei balneare, traditia valorificarii acestora, gradul de inzestrare cu elemente de infrastructura generala si turistica si impactul cu turismul la sfarsit de saptamana.
Evaluarea calitativa a ofertei statiunilor balneare este intetizata de indicele de atractivitate turistica ce poate fi calculat pe baza comensurarii factorilor ce o definesc, fiecare avand o anumita pondere in atractivitatea totala a statiunii, considerata 100% :
- substante minerale terapeutice 30%
- mediu ambiant si antropic 20%
- posibilitati de valorificare dezvoltare 10%
- traditia valorificarii 3%
- accesibilitatea 6%
- acces 5%
- infrastructura 5%
- structuri turistice 10%
- dotari de interes general 4%
- impactul la sfarsitul de saptamana 3%
- alte forme de turism 4%
Pe baza indicilor de atractivitate calculati se poate face o ierarhizare a statiunilor balneoturistice in plan general pe de o parte, si in functie de profilul patologic al acestora pe de alta parte.
In ambele cazuri ierarhizarea nu se suprapune clasificarii actuale a statiunilor balneoturistice, in statiuni de interes national, zonal si local, care are in vedere in principal, volumul si gradul de dotare al statiunilor, precum si durata de exploatarea a acestora (permanenta sau sezoniera).
Statiuni balneare de mare interes turistic Statiuni balneare de interes national
Indice atractivitate intre 3,00 si 2,00 Statiuni balneare cu indice de atractivitate
Baile Herculane 2.23 favorabil (intre 1,99 si 1,50)
Calimanesti-Caciulata 2,20 Amara 1,96
Slanic Moldova 2,18 Sangeorz Bai 1,94
Eforie Nord –Techirghiol 2,14 Slanic Prahova 1,90
Baile Tusnad 2,12 Neptun 1,88
Vatra Dornei 2,12 Balvanyos -Turia 1,84
Mangalia Sud 2,11 Stana de Vale 1,83
Covasna 2,11 Sinaia (balnear) 1,82
Borsec 2,10 Moneasa 1,79
Baile Olanesti 2,09 Borsa 1,74
Baile Govora 2,08 Ocna Sibiului 1,74
Sovata 2,05 Lacul Sarat 1,72
Geoagiu Bai 2,04 Bazna 1,72
Buzias 2,02 Tinca 1,69
Baile Felix – 1 Mai 2,00 Lipova 1,65
Bradet 1,65
Vata.Bai 1,53
Mangalia Sud
Tabel nr. 1: Grad de atractivitate al stațiunilor
Grupa statiunilor balneare de mare interes turistic cuprinde statiunile cu o oferta balneoturistica de calitate superioara atat din punct de vedere al fondului balnear, cat si al dotarilor. Toate statiunile din acesta grupa sunt de interes national, cu traditie in activitatea turistica, multe dintre ele fiind cunoscute si pe plan international. Statiunile din aceasta grupa prezinta un indice de atractivitate ridicat, dar nici una dintre ele nu inregistreaza valori apropiate de nivelul maxim (3.00), cele mai bine cotate fiind Baile Herculane (2.23), Calimanesti-Caciulata (2.20) si Slanic Moldova (2.18).Toate au un potential balnear valoros, dar atractivitatea lor turistica este influentata negativ, intr-o masura mai mare sau mai mica, de celelalte componente ale ofertei turistice cum ar fi:
- modul defectuos de exploatare a resurselor in statiunile Baile Felix, Calimanesti-Caciulata, Slanic Moldova, Tusnad, Mangalia Sud, Borsec,Govora,Geoagiu;
- gradul scazut de cunoastere al zacamantului in statiunile Borsec, Mangalia, Buzias;
- poluarea accentuata a aerului, sonora, in statiunile: Calimanesti,
Preview document
Conținut arhivă zip
- Analiza Comparativa a Statiunilor Baile Herculane si Covasna.doc