Analiza filmului Modern times din perspectivă managerială

1. Analizaţi acţiunea filmului „Moderm Times” din perspectiva principiilor managementului stiinţific (Federic Taylor) şi a şcolii resurselor umane (Anton Mayer).

Acţiunea filmului „Modern Times” ne prezintă viaţa muncitorească, expunând în diferite ipostaze relaţia dintre angajat şi organizaţia respectivă.

Managementul stiinţific al lui Taylor se bazează în mare parte pe măsurarea muncii şi structurarea acesteia dar şi conometrarea fiecărei operaţiuni cu scopul: de a elimina mişcările fizice inutile (cum ar fi alungarea muştelor sau scărpinatul nasului), de a identifica căile cele mai eficiente de realizare a muncii, de a utiliza la maxim timpul de lucru (de exemplu: maşina de hrănit), de a optimiza utilizarea echipamentelor tehnologice, de a elabora cele mai bune sisteme de evidenţa şi control în vederea creşterii eficienţei producţiei (referindu-mă aici la ecranele prin care şeful monitoriza activitatea muncitorilor şi introducerea fişelor de pontaj)

Pentru prima oară, Federic Taylor oferă o abordare raţională a problemelor legate de procesul muncii, însa ignoră aspectele sociologice şi psihologice ale organizaţiei. Totodată Taylor este de parere că angajaţii răspund stimului economic oferit sub forma salariului, aceştia fiind doar nişte simple extensii ale maşinăriilor.

În incipitul filmului, acţiunea ne prezintă o organizaţie birocratică unde standardizarea şi formalizarea se dovedesc a fi imperative pentru maximizarea eficienţei. Muncitorii sunt trataţi precum roboţii, fiecare dintre aceştia având de îndeplinit anumite sarcini într-un interval de timp (în caz contrar fiind sancţionaţi), trebuind să respecte anumite cote (în caz contrar fiind forţaţi să le recupereze). Un exemplu sugestiv ar putea fi scena cu pierderea ritmului bandei de asamblare, unde responsabilul sarcinii îi atrage atenţia angajatului interpretat de Charlie Chaplin să revina la ritmul normal. Datorită supravegherii continue a marelui şef, angajaţii îşi pierd latura umană, individualitatea. Astfel, apare centralizarea ca fiind unul dintre factorii cheie al acestui tip de organizaţie.

Organizaţia deţine un rol semnificativ în viata individului, dar şi a societăţii. Nefăcând parte dintr-o organizaţie, greu se găsea loc de munca. Însă, în cadrul acestei organizaţii prezentate în prima parte a filmului, indivizii îşi pierd personalitatea, raţiunea. Aceştia devin alte persoane antrenate să facă doar ceea ce au fost învăţaţi, fără să gândească sau să socializeze cu colegii. Respectarea acestor reguli provoacă o anxietate între muncitori şi implicit în viaţa societăţii, pentru ca odată ieşiţi din acea organizaţie, indivizii tind sa se comporte cum au fost invăţaţi.

Modul de organizare a fabricii de otel, fiind tipic pentru anii ’30, caracterizează organizaţiile ca fiind nişte maşini de sine stătătoare cu sisteme închise din punctul de vedere al relaţiei dintre organizaţie şi mediu (exemplu: mişcările muncitoreşti nu produc schimbari în modul de organizare al fabricilor). Fiecare muncitor fiind considerat o parte a sistemului, acesta trebuie să afişeze un comportament caracteristic oricărei piese dintr-o maşinărie mecanizată. Organizaţia fiind proiectată cu scopul de a obţine profit, mijloacele vizează exclusiv atingerea acestuia, chiar dacă se adoptă un ritm infernal de muncă pentru a maximiza producţia, respectiv profitul. Comunicarea se realizează doar de sus în jos, directorul transmiţând ordine prin intermediul unui ecran. Ca mecanism de control, se recurge la ameninţarea cu concedierea, însă nu este cazul folosirii acestuia deoarece muncitorii nu pun în discuţie ordinele date de „sus”. Taylor menţiona că productivitatea muncii este scazută în mod deliberat, fiindcă muncitorul nu are motivaţia necesară menţinerii unei norme ridicate, atât timp cât el primeşte acelaşi salar şi are teama de şomaj.

Fabrica fiind tipică mdelului lui Taylor, se bazează pe raţionalitate şi eficienţa, fiecare acţiune fiind analizată prin prisma avantajelor şi dezavantajelor, iar muncitorul este doar o unealtă căutându-şi satisfacţie financiară, restul personalităţii sale fiind ignorate. Individul este redus la instinct şi nevoi, la a produce şi a caştiga.

Organizaţiile din perioada prezentată în film efectiv dominau muncitorii impunând norme şi reguli stricte încă de la inceput, angajaţii trebuind să se supună, iar astfel organizaţiile puteau controla desfăşurarea muncii. De asemenea, prin monitorizarea video a întregii fabrici, se asigură continuitatea fară dificultăţi a activităţii.

Muncitorii erau forţati să lucreze neîncetat ca nişte roboţi pentru a primi într-un final binemeritatul salar. Ca urmare a procesului de standardizare a muncii, muncitorii se dezumanizează, ducând astfel la satisfacţia organizaţiilor prin faptul că muncitorii îşi asumă o gândire mecanică, tipică roboţilor. „Modern Times” scoate în relief lupta dintre individ şi dezumanizarea sa într-o astfel de organizaţie.

Protagonistul filmului se străduie să supravieţuiască în această lume mecanică în care nu se poate integra.

În acelaşi timp, în film se observă apariţia unei noi structuri în desfăşurarea activităţii profesionale, şi anume diviziunea muncii. Fiecare muncitor are o funcţie de la care nu se poate abate. Caracteristicile acestui tip de organizaţie sunt reprezentate de faptul că structura ierarhică rămâne neschimbată, doar „rotiţele mici” se înlocuiesc, posibilitatea de promoare fiind foarte redusă. Muncitorii fiind mereu supravegheaţi, nu aveau pauză decât la ora fixă şi nu le era permisa nicio abatere de la program. Pentru a mări productivitatea, conducerea firmei lua în considerare posibilitatea introducerii unei maşini de hrănit pentru a renunţa la pauza de masă, muncitorii fiind hrăniti în timp ce lucrau. Fiind trataţi ca niste maşinării, aceştia nu reacţionau decât la muncă, spre exemplu, cand s-a întrerupt banda de asamblare a şuruburilor la care lucrau, angajaţii au început să vadă şi celelalte lucruri din jur, însă când aceasta a revenit la normal, aceştia deveneau iar roboţi care nu observau nimic în afară de şuruburile ce trebuiau strânse.