Analiza viabilității manageriale și economico-financiare a SC Yagiz Impex SRL

INTRODUCERE

În condiţiile creşterii dinamismului şi complexităţii structural-funcţionale a sistemelor economice şi a mediului acestora, a amplificării competenţelor şi a preocupărilor în utilizarea celor mai moderne metode şi tehnici de conducere, specifice economiei de piaţă, se accentuează competiţia acerbă pentru realizarea unor obiective profitabile, aflate într-o continuă evoluţie. În acest context o preocupare majoră a managerilor o constituie investigarea şi analiza sistemelor pe care le conduc, în vederea diagnosticării rapide şi precise a situaţiei existente, a adoptării deciziilor necesare creşterii performanţelor, pentru menţinerea sistemelor într-o stare de competitivitate ridicată.

Pentru a putea îmbunătăţi performanţele unui sistem trebuie mai întâi să-l cunoaştem, să-l investigăm pentru a identifica principalele activităţi şi evenimente care au o influenţă puternică asupra funcţionării sistemului, pentru că altfel este dificil sau chiar imposibil să-l înţelegem şi să-i putem identifica disfuncţionalităţile şi cauzele care le generează.

Astfel, de exemplu, scăderea volumului producţiei şi a vânzărilor, nerespectarea contractelor, pierderea unor clienţi şi chiar a unor pieţe de desfacere, scăderea productivităţii muncii, creşterea datoriilor şi a creditelor, creşterea duratei ciclului de producţie, scăderea calităţii produselor etc., reprezintă disfuncţionalităţi pentru o firmă productivă, cu repercusiuni negative în atingerea obiectivelor, care afectează totodată imaginea firmei.

Aceste disfuncţionalităţi pot avea drept cauze: aprovizionarea neritmică, lipsa de motivaţie a personalului, creşterea imprevizibilă a preţurilor la unele materii prime, apariţia unor noi firme mai competitive, un management ineficient, lipsa unor resurse, oprirea accidentală a unor echipamente şi instalaţii, ineficienţa operaţională a unor servicii etc.

CAPITOLUL 1

ELEMENTE TEORETICE PRIVIND DIAGNOSTICAREA VIABILITĂŢII ECONOMICE ŞI MANAGERIALE

A Definire şi caracteristici

Diagnosticarea, ca metodă managerială, constă in analiza firmei utilizând un instrumentar ştiinţific adecvat in vederea identificării cauzale a punctelor forte şi slabe şi formulării unor opinii pentru amplificarea potenţialului de viabilitate economică şi managerială a acesteia.

În managementul organizaţiei, diagnosticarea poate fi abordată din douăpuncte de vedere Mai întâi ca faza a muncii managerului atunci când se foloseşte de sarcinile de control - evaluare cei revin. În aceasta situaţie managerul îşi exercită o sarcină individuala cei revine in activitatea operativ curentă. O alta cale este subsistemul decizional in care un rol important îl au informaţiile furnizate de procesele verbale ale Adunării Generale a Acţionarilor şi Consiliului de Administraţie precum si de textele deciziilor puse la dispoziţie de managerii de nivel superior ce au permis evidenţierea celor mai importante aspecte referitoare la conceperea si funcţionarea subsistemului decizional

În al doilea rând diagnosticarea poate fi utilizată de un grup de manageri si specialişti pentru examinarea unei problematici complexe. Ca si concluzie diagnosticarea este o metoda folosită de management al cărei conţinut principal constă in identificarea punctelor forte si respectiv ,slabe ale domeniului analizat,cu evidenţierea cauzelor care le generează,finalizată în recomandări cu caracter coercitiv sau de dezvoltare.

Diagnosticarea prezintă trei caracteristici principale după cum reiese din definiţia de mai sus ;

- ANALIZA CAUZA – EFECT

- DEPISTAREA PUNCTELOR FORTE ŞI SLABE

- FORMULAREA RECOMANDĂRILOR

Altfel spus principalele caracteristici ale diagnosticării sunt:

- Caracter post - operativ: diagnosticarea se axează pe analiza unei perioade încheiate din viaţa organizaţiei (adesea ultimii 2-3 ani)

- Caracter multidisciplinar: diagnosticarea implică cunoştinţe din domenii foarte variate (economice, juridice, tehnice, manageriale etc.)

- Caracter anticipativ (previzional): pe baza diagnosticării se proiectează strategia organizaţiei