Biofarm

CAPITOLUL 1

CONCEPTE PRIVIND TABLOUL SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE

Aprecierea performantelor financiare se fundamenteaza, în principal, pe contul de profit si pierdere si analiza soldurilor intermediare de gestiune.

Principala sursa de date pentru evaluarea rezultatelor întreprinderii o constituie contul de profit si pierdere. Variatia capitalului propriu, generata de performantele economice ale întreprinderii, joaca un rol important în asigurarea echilibrului financiar al acesteia. Aceste performante sunt determinate cu ajutorul unui tablou contabil care regrupeaza ansamblul operatiilor de gestiune ale unui exercitiu financiar, exprimate în venituri si cheltuieli, generatoare de profituri sau pierderi, denumit contul de profit si pierdere.

Contul de profit si pierdere sau contul de rezultate este documentul contabil de sinteza care masoara performantele activitatii unei întreprinderi, în cursul unei perioade. El constituie o sinteza a contabilitatii de flux la nivel microeconomic, deoarece pune în evidenta fluxurile de valoare care au contribuit la cresterea sau micsorarea bogatiei unei întreprinderi, pentru o anumita durata.

“Acest document contabil de sinteza explica modalitatea de determinare a rezultatului (profit sau pierdere) prin intermediul a trei rezultate intermediare: rezultatul de exploatare, ca parte a rezultatului exercitiului legat de desfasurarea activitatii curente, repetitive a unei întreprinderi, rezultatul financiar, ca parte a rezultatului exercitiului ce este legat direct de activitatea financiara a întreprinderii (participarea la capitalurilor altor societati si alte actiuni de plasament), si rezultatul exceptional ca o componenta a rezultatului exercitiului legate de activitatile exceptionale, nonrepetitive care se desfasoara în întreprindere.”

Pe baza contului de profit si pierdere se pot determina o serie de indicatori valorici, care poarta denumirea de solduri intermediare de gestiune sau marje de acumulare, care se înscriu în gama indicatorilor de apreciere a performantelor economico- financiare ale întreprinderii. Ele se determina prin diferente succesive între doua sau mai multe valori, rezultând în acest mod indicatori, care supusi analizei, ofera detalii asupra provenientei rezultatului exercitiului si asupra cauzelor care au generat rezultatul respectiv.

Soldurile intermediare de gestiune contribuie la caracterizarea comportamentului economic al unei întreprinderi. Ele se prezinta sub forma unor marje de acumulare baneasca, care pun în evidenta etapele formarii rezultatului exercitiului, pe baza elementelor de venituri si cheltuieli aferente fiecarei categorii de activitati. Aceste solduri reprezinta de fapt paliere succesive în formarea rezultatului final.

Utilizarea soldurilor intermediare de gestiune raspunde, pe de o parte, necesitatilor analizei economico-financiare a întreprinderii, iar pe de alta parte, functionarii contabilitatii nationale (aceste solduri asigura legatura între nivelul microcontabil si conturile nationale).

Tabloul soldurilor intermediare de gestiune reprezinta o sursa suplimentara de informatii în ceea ce priveste determinarea si explicarea modului în care se formeaza rezultatul, stiut fiind faptul ca prin soldurile intermediare de gestiune se întelege o serie de indicatori sub forma unor solduri de acumulari banesti potentiale, destinate sa remunereze factorii de productie si sa finanteze activitatea viitoare a întreprinderii.

Constructia indicatorilor de analiza a rezultatelor porneste de la cel mai cuprinzator (productia exercitiului + marja comerciala) si se încheie cu cel mai sintetic (rezultatul net al exercitiului). Acest fapt a sugerat denumirea de cascada a soldurilor intermediare de gestiune, fiecare sold intermediar reflectând rezultatul gestiunii financiare la treapta respectiva de acumulare. Astfel, soldurile intermediare de gestiune reprezinta marimi relative (indicatori) obtinute prin calcule economice în functie de legaturile reciproce existente între acestia, permitând aprecierea cresterii avutiei generata de activitatea întreprinderii, precum si întelegerea modului de formare a rezultatului net.Studiul cu ajutorul soldurilor intermediare de gestiune implica structurarea acestuia în mai multe trepte, care reprezinta de fapt tot o serie de indicatori, asa cum poate fi observat în figura nr. 1.