Centru de zi pentru copii ai căror părinți sunt plecați în strainătate cât și pentru aparținătorii acestora

1.Introducere:

Problema socială:

Proiectul” O șansă la educație” își propune să ofere copiilor prin înființarea unui centru de zi suport psiho-emoțional și consiliere a copiilor ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate și aparținătorilor acestora sau a persoanelor în grijă cărora rămân, urmărindu-se prevenția apariției unor comportamente de risc. Proiectul se va desfășura în Molodova, orașul Ibănești. Prin înființarea unui centru de zi, proiectul promite să ofere în fiecare zi noi activități interactive de dezvoltare personală, consiliere, cât și ajutor din partea personalului calificat în efectuarea temelor.

Fenomenul copiilor ai căror părinți sunt plecați în străinătate este des întâlnit în societatea românească și are un impact asupra dezvoltării fizice și psihice a copilului. Cu toate că este un subiect mediatizat și des întâlnit a fost puțin mai studiat. Fenomenul copiilor ai căror părinți sunt plecați în străinătate este des întâlnit în societatea românească și are un impact asupra dezvoltării fizice și psihice a copilului. Cu toate că este un subiect mediatizat și des întâlnit a fost puțin mai studiat.

Conform Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopției în România peste 80.000 de copii au părinții plecați la muncă în străinătate.

Fundația Soros a studiat în 2007 acest fenomen din care au rezultat următoarele date:

Din punct de vedere al răspândirii geografice, datele arată că regiunile cele mai afectate de fenomen sunt vestul țării (Banat, Crișana, Maramureș), unde elevii de gimnaziu care au părinți în străinătate este de 27% din numărul total de elevi și Moldova, unde procentul similar este de 25%. Pe medii rezidențiale la nivel național nu sunt diferențe semnificative în ceea ce privește ponderea copiilor cu părinți migranți, însă există astfel de diferențe în interiorul unora dintre regiuni. Astfel, în Banat‐Crișana‐Maramureș și în Oltenia ponderea copiilor rămași acasă care au părinți migranți este mai mare în mediul urban decât în rural.(Thot, 2007)

"Categoria cea mai numeroasă de părinți migranți care lipsesc de lângă copiii lor sunt tații. Studiul indică faptul că sunt aproximativ 115.000 elevi de gimnaziu al căror tată se află în străinătate. Dintre aceștia, 21% trăiesc fără tatăl lor de o perioadă cuprinsă între 2 și 4 ani, iar 28% chiar de mai mult de 4 ani. În marea majoritate a cazurilor în care doar tatăl este plecat (94%), copiii rămași în țară se află în grija mamelor.(Thot, 2007, p 25)

"În ceea ce privește mamele, 15% dintre copii trăiesc în absența acestora de mai bine de 4 ani, iar 21% de o perioadă între 2 și 4 ani. Jumătate din mamele acestor copii lipsesc de lângă copilul lor de cel mult un an. Pentru elevii a căror mamă este plecată familia extinsă este un sprijin important. Doar 58% dintre ei locuiesc cu tatăl lor. Datele arată că în cazul copiilor care au ambii părinți plecați din țară, 34% trăiesc fără părinți de cel puțin doi ani, iar 54% de mai puțin de un an. Acest lucru înseamnă că în grupa de vârstă 10‐14 ani, la nivel național aproximativ 12.000 de copii trăiesc de cel puțin doi ani în absența ambilor părinți, și aproape 19.000 se află în aceeași situație de un an, 65% dintre acești elevi se află în grija bunicilor, 24% sunt îngrijiți de mătuși sau unchi, iar restul de 11% de alte persoane."(Thot, 2007,p 12)

În urma studiului au rezultat mai multe efecte atât pozitive cât și negative. Unul dintre efectele pozitive ale acestui fenomen este legat de bunăstarea financiară. În cele mai multe cazuri plecarea părinților în străinătate înregistrează o creștere a nivelului de trai al copilului rămas acasă. De cele mai multe ori veniturile câștigate de părinți în străinătate sunt folosite la îmbunătățirea condițiilor de locuit și nu numai. Un alt efect pozitiv al acestor copii, este faptul că mulți dintre ei au parte de experiența unor călătorii în străinătate comparativ cu ceilalți copii.

Efectele negative se întâlnesc cel mai mult la nivelul psihologic. Copiii, pe lângă foloasele materiale au nevoie de creșterea și sprijinul părinților. Copii ai căror părinți se află plecați la muncă în străinătate au probleme legate de procesul de educație: copii care vin cu o mai mică plăcere la scoală, au rezultate mai slabe, acumulează mai multe absențe, au mai des nota scăzută la purtare și corigențe. În urma studiului au rezultat mai multe efecte atât pozitive cât și negative. Unul dintre efectele pozitive ale acestui fenomen este legat de bunăstarea financiară. În cele mai multe cazuri plecarea părinților în străinătate înregistrează o creștere a nivelului de trai al copilului rămas acasă. De cele mai multe ori veniturile câștigate de părinți în străinătate sunt folosite la îmbunătățirea condițiilor de locuit și nu numai. Un alt efect pozitiv al acestor copii, este faptul că mulți dintre ei au parte de experiența unor călătorii în străinătate comparativ cu ceilalți copii.

Efectele negative se întâlnesc cel mai mult la nivelul psihologic. Copiii, pe lângă foloasele materiale au nevoie de creșterea și sprijinul părinților. Copii ai căror părinți se află plecați la muncă în străinătate au probleme legate de procesul de educație: copii care vin cu o mai mică plăcere la scoală, au rezultate mai slabe, acumulează mai multe absențe, au mai des nota scăzută la purtare și corigențe.

În 2013 din nevoia de a lua atitudine asupra acestui fenomen, Organizația Salvați Copii a introdus în legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, o secțiune pentru copii rămași singuri acasă. În situația în care părinții sau părintele care exercită singur autoritatea părintească intenționează să plece la muncă în străinătate, aceștia/acesta au/are obligația de a notifica serviciul public de asistentă socială de la domiciliu cu privire la această intenție și de a desemna persoană care se va ocupa de întreținerea copilului.