Cuprins
- 1. Introducere 2
- 2. Costul calitatii 2
- 2.1 Definirea costurilor calitatii 2
- 2.2 Calitatea si eficienta economica 6
- 2.3 Structura costurilor calitatii 7
- 2.4 Reducerea costurilor referitoare la calitate la producător 11
- 2.5 Stabilirea costurilor referitoare la calitate 11
- 3. Costul un element relevant in evaluarea calitatii produselor şi serviciilor 14
- 3.1 Calitatea produselor si serviciilor 14
- 3.2 Ipostazele calitatii 16
- 3.3 Functiile calitatii 18
- 3.4 Calitatea si clientul 19
- 3.5 Caracteristicile calitatii 20
- 3.6 Beneficiile calitatii 21
- 4. Aplicatie 22
- Bibliografie 24
Extras din proiect
1. INTRODUCERE
Calitatea est înaintea celor mai multe priorităţi în cadrul unei organizaţii, iar îmbunatăţirea acesteia constituie obiectivul pe care trebuie să-l urmărească fiecare.
Cu toate acestea, în contradicţie cu importanţa sa, mulţi oameni găsesc calitatea ca un concept destul de „enigmatic”. Ca şi concept, calitatea este greu de definit şi adesea dificil de transpus în termeni măsurabili care pot fi operaţionalizaţi.
O primă estimare a costurilor calităţii într-o organizaţie poate fi făcută prin combinarea datelor obţinute ca urmare a discuţiilor cu managerii şi supervizorii cei mai potriviţi. Fiecare presupunere şi estimare utilizată în această primă fază de calcul trebuie să fie publicată într-un document care să fie distribuit managerilor corespunzători. (O. Pruteanu şi alţii 1998).
Motivul pentru care noi am ales această tema este importanţa mare a calităţii produselor pentru o intreprindere, dar pentru aceasta trebuie să ştim preţul care trebuie plătit pentru o calitate superioară, adica costul calităţii.
2. COSTUL CALITATII
2.1 DEFINIREA COSTURILOR CALITATII
Este foarte rău să ignorăm criteriile utilizate de client pentru a aprecia Calitatea, deoarece Calitatea, deşi nu vine pe gratis,-aşa cum unii ar dori să ne facă să credem- poate fi relativ ieftină, dacă este abordată în modalitatea potrivită.
Costul obţinerii calităţii dorite, aşa cum se vede ea prin ochii clientului, nu trebuie privit drept un cost indirect, de care să ne putem dispensa în perioade mai dificile şi pe seama căruia să putem face economii.
Adevărata “analiză cost-beneficiu” a Calităţii trebuie să înceapă cu examinarea costurilor pe care le-ar avea de suportat firma în cauză din cauza „proastei calităţi” ,costuri care pot ajunge la cote de-a dreptul uluitoare.
Analizele si studiile de caz efectuate asupra mai multor companii în ultimii 40 de ani au relevat ca în organizatiile occidentale, costurile calitatii reprezinta între 5% si 40% din cifra de afaceri.
Costurile referitoare la calitate reprezinta, prin urmare, un important instrument de valorizare a calitatii, fiind o sursa potentiala de maximizare a profitului organizatiilor. Costurile au devenit, astfel un instrument de optimizare a proceselor si activitatilor relevante pentru calitate. Prin intermediul acestor costuri se pot identifica activitatile ineficiente, a punctelor critice în desfasurarea proceselor.
Actiunile corective si actiunile preventive pot fi analizate considerând ca indicator de performanta costul calitatii perceput dupa implementarea acestora. De asemenea, costul calitatii poate reprezenta un indicator important pentru evaluarea eficientei managementului din organizatie.
Compania General Electric a fost prima întreprindere care a introdus un sistem de management bazat pe costurile calitatii în anul 1946. Acest sistem a fost prezentat în anul 1953 la cel de-al VII-lea Congres al Societatii Americane pentru Controlul Calitatii.
La acest Congres au fost definite costurile calitatii ca reprezentând “Costurile datorate rebuturilor, remanierilor, inspectiilor, testelor, deficientelor constatate de cumparator, asigurarii calitatii, incluzând programele de instruire în domeniul calitatii, auditul calitatii produselor, controlul si analiza statistica”.
În paralel cu preocuparile de la General Electric, J.M. Juran abordeaza pe larg problematica costurilor calitatii în lucrarea sa “Quality Control Handbook”.
Potrivit opiniei sale, realizarea unor produse “corespunzatoare pentru utilizare” – fitness for use, presupune o serie de cheltuieli, pe care le grupeaza în 11 categorii:
1. Costurile implicate de studiul pietei – presupune identificarea cerintelor de calitate dorite de client, determinarea atitudinii lor fata de noile caracteristici de calitate a produselor.
2. Costurile datorate activitatilor de cercetare si dezvoltare – presupune evaluarea costurilor de cercetare si de determinare a caracteristicilor tehnico-functionale ale acestora (fiabilitatea).
3. Costurile activitatii de proiectare, în vederea transpunerii conceptiei produselor în specificatii si costurile încercarilor.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Costul Calitatii.doc