Criza economică actuală și efectele acesteia în contextul IMM-urilor

Introducere

Pentru a evalua impactul economic si social al crizei actuale mondiale vom face o analiza a unei crize economice din trecutul istoric( criza din 1929-1933), unde vom evalua cauzele declansarii acesteia, amploarea si caracteristicile urmand ca mai apoi sa facem o analiza a crizei economice actuale, comparativ cu criza din anii 1929-1933 pentru a determina aspectele ce le deosebesc sau le aseamana. De asemenea, vom lua in calcul si eventualele previziuni ale specialistilor cu privire la criza economica actuala, datele vor fi evaluate cu precadere din perspectiva IMM-urilor.

1. Analiza crizei din anii 1929-1933 comparativ cu criza economica actuala

Premisele crizei din 1929-1933

America tocmai isi revenea dupa primul razboi mondial iar economia intra intr-o noua era. Dezvoltarea fara precedent a inovatiilor tehnice si stiintifice din timpul razboiului si imediat dupa, a creat o prapastie intre capacitatea industriei de a genera produse competitive si capacitatea salariatilor de a le cumpara, in timp ce rata de economisire a populatiei cu venituri peste medie era mai mare decat cresterea oportunitatilor de investitii, ceea ce a dus la o crestere fara precedent a preturilor unor active – actiuni si imobiliare in principal.

Activitatea economica a explodat in perioada 1920-29, indicele productiei industriale calculat de FED (Federal Reserve System) crescand de la 81 de puncte in 1920 la 114 in 1929 (deci o crestere de 41%), in timp ce rata medie anuala de crestere a PIB-ului SUA in aceeasi perioada a fost de 4.6%. Ben Bernanke mentioneaza intr-o carte publicata in 1983 ca intre 1925-1929, industria SUA a produs aproximativ jumatate din totalul productiei industriale a lumii.

Insa conform NBER(National Bureau of Economic Research), toata aceasta perioada de crestere economica a fost marcata de trei recesiuni de mai mica amploare: prima recesiune a durat 18 luni, in perioada ianuarie 1920 – iulie 21 si a dus la scaderea PIB cu 2%, a doua a avut loc intre mai `23 si iulie`24 iar a treia intre octombrie `26 – noiembrie`27, insa fara sa aiba implicatii economice serioase. Tot in aceasta perioada, FED a inceput sa utilizeze politica monetara in scopul atenuarii fluctuatiilor ciclurilor economice iar sfarsitul primei recesiuni mentionate anterior a fost grabit de noua atitudine a FED care, prin imprumuturile pe care le-a acordat in special bancilor, a dus la cresterea investitiilor in economie, cu efect direct in cresterea PIB.

Industria, Agricultura si sistemul bancar

Intre 1928 si 1933 valoarea productiei industriale a scazut la jumatate, de la 60.9 la 32.5 miliarde lei, numarul angajatilor din industria prelucratoare s-a redus cu 25%, de la 207.000 in 1928 la 152.000 in 1932, iar numarul intreprinderilor a scazut de la 3,966 la 3,487, detalii in figura 1 din anexa.

In aceasta perioada, venitul national pe cap de locuitor a scazut cu 56%, de la 11,000 lei la 4,800 lei (in SUA, PIB-ul a scazut cu peste 40%), iar valoarea productiei agricole a scazut de la 109 miliarde lei in 1929 la 48.6 mld. lei in 1933, aceasta scadere fiind generata de prabusirea preturilor. Ca volum, productia agricola a crescut cu 29%. De remarcat ca agricultura genera o valoare cu ~50% mai mare decat industria Dupa cum se poate observa, scaderea productiei industriale a fost mult mai mare decat scaderea numarului de muncitori, insa limitarea concedierilor a fost posibila datorita scaderii masive a salariilor.In 1929, fondul anual de salarii aferent celor 207.000 de muncitori din industria prelucratoare a fost de 7.7 miliarde lei, ceea ce inseamna ca un muncitor castiga in medie 3100 de lei lunar (18-19 dolari).

Patru ani mai tarziu, respectiv in 1933, fondul de salarii a ajuns la 5 miliarde lei, salariul mediu lunar fiind de 2250 lei, cu 27% mai mic decat cel din 1928, aceasta scadere fiind mai mica decat in cazul Germaniei spre exemplu, tara in care intre 1929 si 1932, salariul mediu a scazut cu 35% .In ceea ce priveste evolutia preturilor, supraproductia a determinat o scadere semnificativa a acestora, astfel ca preturile produselor industriale s-au redus cu 37.9% iar a celor agricole cu 55.1% (pretul graului a scazut cu 70%, iar cel al porumbului cu 80%). In al doilea grafic din anexa se poate observa evolutia preturilor la export intre 1924 si 1934, scaderea fiind uriasa si generand foarte multe falimente in randul companiilor care nu au putut sa isi ajusteze costurile.

In cazul petrolului (Romania era o mare exportatoare de petrol la momentul respectiv, ocupand locul 7 in lume), scaderea pretului a fost de peste 75%, in timp ce productia a crescut de la 4.8 la 7.3 milioane tone.

Sistemul bancar a fost de asemenea greu lovit de criza, numarul bancilor scazand de la 1097 in 1929 la 873 in 1933 si 491 in 1939, in timp ce totalul activelor a scazut de la 122.8 mld lei in 1929 la 82 mld. lei in 1933, crescand apoi la 136 mld lei in 1939. In acelasi timp, in perioada `29-`33, capitalul social al bancilor s-a redus de la 11.2 la 9.5 mld lei.